Sparanghelul sălbatic, mai firav la formă dar cu un gust mai personal, se regăseşte sporadic prin toată Europa, inclusiv la noi, dar este cu adevărat specific regiunii Istria, din Croaţia. În această zonă, timp de două luni (martie-aprilie), apariţia sparanghelului sălbatic este întâmpinată cu euforie de localnici şi culminează cu un festival ce se organizează în prima săptămână după Paşte, în localitatea Kastel, la graniţa cu Slovenia.

Fritaja, o omletă-papară cu sparanghel sălbatic, este o delicatesă sezonieră croată. Deşi sparanghelul sălbatic are un gust diferit de cel de cultură (mai crud, cu accente amărui), reţeta de mai jos se poate prepara şi cu varianta de cultură. În Italia, unde sparanghelul sălbatic este de asemenea popular, se prepară o reţetă similară sub formă de frittata.

Porţii: 4

Timp de preparare: 30 de minute


Ingrediente:

  • 600 grame sparanghel sălbatic (2 legături)
  • 8 ouă
  • 100 grame prosciutto crudo
  • 1 ceapă
  • 5 linguri ulei de măsline
  • sare
  • piper

Preparare:

  1. Spălaţi bine sparanghelul sălbatic.
  2. Rupeţi sparaghelul în bucăţi (aproximativ 3 centimetri) începând de la vârf şi aruncaţi capetele lemnoase (pot să fie şi jumătate din tulpină).
    [note] Se folosesc doar bucăţile care pleznesc când se rup (la fel ca la păstăile de fasole verde). [/note]
  3. Curăţaţi şi tocaţi ceapa.
  4. Tăiaţi prosciutto fâşii.
  5. Bateţi ouăle cu sare, piper şi amestecaţi-le cu prosciutto.
  6. Încingeţi uleiul într-o tigaie.
  7. Adăugaţi ceapa şi sotaţi-o la foc mic pentru un minut.
  8. Adăugaţi sparanghelul şi sotaţi alte cinci minute.
  9. Adăugaţi ouăle cu prosciutto.
  10. Amestecaţi până când ouăle sunt făcute, fără să le uscaţi prea tare.

Fritaja se serveşte imediat, stropită cu puţin ulei de măsline, cu pâine prăjită şi felii de roşie proaspăt tăiate.

print

Din aceeaşi categorieMai multe de acelaşi autor

6 Comentarii

  2. Mari bucătari de la noi din ţară folosesc denumirile neaoşe: jambon, şuncă, costiţă, etc.
    De ce atâta snobism?
    Spuneţi pe limbajul fiecărui om ingredientele.
    Sunt mulţi care nu înţeleg!

    • Adrian, noi nu suntem mari bucatari. Si vorbim romaneste cand avem cuvinte romanesti. Chiar ne straduim sa ne facem intelesi.Tocmai de aceea am evitat termenul croat de pršut. In Romania nu exista acest tip de preparat in mod traditional, care consta in uscarea lenta la vant (intre 9 si 24 de luni) a pulpei de porc sarate (fara afumare) si nici sa o traducem prin “sunca cruda” nu e corect. Daca ar fi fost prosciutto cotto, l-am fi tradus prin jambon (care de regula este fiert).

  3. Termenul de prosciutto se refera la o specialitate de sunca obtinuta din pulpa posterioara a porcului .
    Sunca , in functie de modul de prelucrare , vine nominata in :
    -prosciutto crudo (stagionat timp indelungat si condimentat cu sare, conservanti), si
    -prosciutto cotto (obtinut mai intai prin procedeul de fierbere a carnii , urmata de condimentarea adecvata )
    de amintit faptul ca in general , atat sunca cruda cat si cea fiarta se folosesc in majoritatea cazurilor felialte cat mai subtire .
    In Italia se intalnesc diferite marci de sunca , denumite in special , in functie de zona din care provin :

    Prosciutto di Carpegna DOP (Marche)
    Prosciutto di Cuneo DOP (Piemonte)
    Prosciutto di Modena DOP (Emilia-Romagna)
    Prosciutto di Parma DOP (Emilia-Romagna)
    Prosciutto di San Daniele DOP (Friuli-Venezia Giulia)
    Prosciutto Toscano DOP (Toscana)
    Prosciutto Veneto Berico-Euganeo DOP (Veneto)
    Vallée d’Aoste Jambon de Bosses DOP (Valle d’Aosta)

    deasemenea , cu termenul de sunca (prosciutto) sunt denumite si anumite produse obtinute din pulpa de ovine sau chiar gasca.

  4. @ Adrian
    “Mari bucătari de la noi din ţară folosesc denumirile neaoşe: jambon, şuncă, costiţă, etc.”

    Dupa experienta mea si modul de preparare a produselor sus enumerate , cred exista oarece diferente intre ele…deci , jambon,sunca,costita , sunt preparate care se deosebesc mai ales prin etapele de prelucrare in procesul tehnologic ,dar si prin compozitie si durata conservarii .

  5. Adrian, ai şi tu dreptate.. Trebuie traduse şi alte cuvinte… gen mozzarella… 🙂 Marii bucătari de la noi folosesc telemeaua sau urda, sună mai neaoş.. Sunt mulţi care nu înteleg! 🙂

    PS: Nu am nimic cu telemeaua sau urda, şi nici cu marii bucătari români.

Comments are closed.