Dat fiind că se apropie Paștele și, după perioada de post, urmează câteva zile pline de bunătăți, vă prezentăm mai jos un articol scris de Dr. Alin Popescu despre importanța jurnalului alimentar în controlul greutății.

Jurnalul alimentar reprezintă o înregistrare scrisă și€“ cât mai exactă a€“ a tot ce beți (cu excepția apei plate și a ceaiului neîndulcit) și ce mâncați, cu orele și cantitățile precise (NU există dietă FĂRĂ CÂNTAR de bucătărie!), pe un interval de timp,€“ de obicei o săptămână. Este, în opinia mea, cel mai puternic instrument de evaluare și control al unei dietei. În plus, poate reprezenta un element puternic de automotivare pe termen mediu și lung.

Jurnalul alimentar vă va ajuta să autoevaluați și să controlați dieta dvs. Cei mai mulți știm deja ce alimente ne apropie de scopul nostru (și e firesc să le regăsim cât mai des în jurnal) dar și alimentele care ne îndepărtează de el (ar trebui să fie apariții mai rare iar unele ca alcoolul, de exemplu, chiar absente!). Dacă aveți și posibilitatea să consultați un specialist în domeniul nutriției, jurnalul va fi cu atât mai folositor. Practic,  împreună cu analizele medicale solicitate, jurnalul este cel care“ deschide colaborarea pacient – medic!

Ținerea unui jurnal săptămânal cu alimentele consumate este una dintre cele mai bune metode folosite de cei care țin diete de succes, potrivit doctorului Christopher J. Mosunic, un specialist în managementul greutății și diabetului de la Spitalul Greenwich din Connecticut.

“€œȚinerea unui jurnal zilnic cu alimentele consumate este ca exercițiile fizice; te va ajuta întotdeauna să slăbești dacă faci asta în mod regulat”€œ, a declarat acesta, potrivit HealthDay.

“Pot să îmi împart pacienții în două grupuri. Cei care țin un jurnal și cei care nu țin. Cei care țin jurnalul au de obicei rezultate foarte bune și lucrez cu ei aproape 12 săptămâni. Cei care nu țin un jurnal sunt oamenii cu care lucrez câteodată timp de ani de zile”€œ, a mai declarat dr. Mosunic.

Explicația ține de faptul că cei care țin diete și scriu în jurnalul săptămânal au mai mult succes pentru că sunt dispuși să recunoască fiecare aliment (tip, cantitate, mod de preparare) pe care l-au mâncat, ceea ce le arată clar câte calorii au consumat în acea zi. Se produce o organizare în viața lor!

De notat de asemenea că, în mod cert, comportamentul alimentar este influențat în mare măsură de emoțiile de moment, de orice natură sau durată. Este vorba de multe ori de probleme personale, familiale sau profesionale care induc o stare de angoasă, stres sau nervozitate (distres). Dar la fel poate fi vorba de un sentiment de bucurie, fericire care ne face să ne dăm peste cap obiceiurile alimentare (eustres).

Aceste sentimente și stări sufletești conduc la comportamente diferite în funcție de individ:

a) fie “€œronțăieli” neîncetate, accese violente de foame sau chiar mese în plus. Mâncatul devine o senzație sau un drog care calmează sau stimulează. De fapt, ne refugiem în alimentație căutând o anumită protecție;

b) fie o lipsă a poftei de mâncare ce derivă din monotonia alegerii alimentelor sau, și mai frecvent, din absența uneia sau mai multor mese. Stările emoționale ne taie pur și simplu senzația de foame, pusă pe planul doi de noile noastre preocupări.

Și aceste aspecte se văd așadar în jurnalul alimentar – ghid prețios pentru dvs. dar mai ales pentru medicul care vă e aproape!

Autor: Dr. Alin Popescu

printează

Adaugă un comentariu:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.