miere

Din ce în mai multe persoane cred cu tărie – şi exprimă foarte vocal, inclusiv în comentariile postate pe cevabun.ro – faptul că mierea tratată termic devine toxică. Cum? Ce? De unde a unde a apărut asta? Căutând sursa am descoperit un interviu acordat gsp.ro de către prof. Gheorghe Mencinicopschi în care afirmă, printre altele, că “În contact cu apa mai caldă de 40 de grade, mierea devine toxică, îşi schimbă proprietăţile. O putem folosi, dar după ce am aşteptat puţin să se mai răcească ceaiul”. Este posibil aşa ceva, după ce ani în şir milioane de oameni din întreaga lume şi-au îndulcit ceaiul cu miere? Să verificăm cum ar putea ca unul dintre cele mai complexe alimente furnizate de natură şi totodată cu atâtea calităţi curative recunoscute să se tranforme într-o ameninţare pentru sănătatea noastră.

Ingrediente:

Conform wikipedia.org, “mierea este un aliment cu gust dulce și parfumat, cu aspect semifluid, vâscos sau cristalizat și culoare specifică, având un conținut mare de zaharuri și substanțe minerale, vitamine, enzime,acizi organici.[…]În raport cu substanțele colorate care se găsesc în nectar și care sunt pigmenți vegetali – caroten, clorofilă, xantofilă – culoarea mierii diferă de la incolor până la neagră. […]Cu timpul, mierea își pierde culoarea inițială, de obicei se închide la culoare, iar în timpul cristalizării se deschide”.

Mierea are o alcătuire complexă în care predomină apa şi substanţele zaharoase (în proporţie de 99%) şi un rest de 1% substanţe nezaharoase. Cum apa caldă nu poate să fie considerată toxică, rezultă că definitorii pentru calităţile mierii (sau defectele ei în cazul în care este încălzită) sunt substanţele zaharoase care o compun:  fructoză, glucoză, sucroză.

Ce se întâmplă cu zaharurile la cald?

În 1912, chimistul şi medicul francez Louis Camille Maillard, cercetăror al rinichilor şi bolilor lor, a publicat rezultatul cercetărilor sale în lucrarea “Action of Amino Acids on Sugars. Formation of Melanoidins in a Methodical Way.”  Maillard descoperise ceea ce peste ani avea să fie cunoscut sub numele de efectul Maillard: procesul de rumenire – reacţia dintre aminoacizi şi zahăr, de regulă în prezenţa căldurii. Reacţia de rumenire, aşa cum a fost ea documentată de cercetătorul francez, se întâlneşte în multe dintre produsele pe care le mâncăm zi de zi: pâinea albă, pâine prăjită, carnea friptă la grătar sau friptura frumos rumenită la cuptor, wiskey, bere şi cafea, dulce de leche, lapte praf sau condensat, sirop de arţar, biscuiţi şi dulciuri pe bază de făină albă.

Cealaltă reacţie de transformare a zaharurilor la cald, caramelizarea, este un proces de piroliză (procedeu de transformare sau de descompunere termică a compușilor sau a substanțelor chimice organice –  care implică schimbarea simultană, ireversibilă, a compoziției chimice și a fazei fizice a compusului – în condiții de temperaturi înalte și fără aer).

În ambele cazuri,  atât în cel al rumenirii cât şi în cel de caramelizare,  se formează o aldehidă (alcool dehidrogenat) numită hidroximetilfurfurol, abreviat HMF. Acest compus este considerat ca fiind dăunător sănătății în urma unor teste efectuate in-vitro și a unor studii pe șobolani. Nu există niciun studiu cu subiecți umani care să demonstreze acest lucru.  

Ce este HMF?

HMF (hidroximetilfurfurol) – C6H6O3 –  este un compus organic ce apare în urma deshidratării unor anumite tipuri de zaharuri.  HMF nu este prezent în alimentele proaspete, dar apare în mod natural în alimentele care conțin zaharuri în timpul procesului de gătire (caramelizare sau rumenire), deshidratare sau prin învechire. Există cantități mici de HMF în miere, sucuri de fructe și lapte UHT. De asemenea, cantitatea de HMF în oțeturi, gemuri, produse alcoolice sau biscuiți indică gradul de procesare termică (cu cât cantitatea de HMF este mai mare, cu atât procesul de tratare termică la care alimentul a fost supus a fost mai mare). Cantități mai mari de HMF se găsesc în mod natural în cafea (unele tipuri de cafea prăjită conțin între 300 și 2900 mg/kg de HMF), produse de patiserie, bere brună sau fructe uscate (prunele uscate conțin până la 2200 mg/kg).

HMF-ul în miere

Mierea proaspătă naturală conține cantități foarte mici de HMF (mai puțin de 15mg/kg) iar standardul specificat în Codex Alimentarius este de 40mg/kg. Cantitatea de HMF din miere, ușor de verificat în laborator, este un indicator important al calității acesteia – o cantitate mare de HMF indică prezența unor zaharuri adăugate în miere sau a unui tratament termic excesiv la care mierea a fost supusă. Testele efectuate pe miere au folosite în primul rând pentru a determina mierea falsificată (cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori), cu cât cantitatea de HMF era mai ridicată, cu atât mai mult zahăr era adăugat în ea. Dar este suficientă cantitatea de HMF format la cald în miere pentru a ne pune în pericol sănătatea? Conform celor specificate mai sus, nu există studii pe subiecți umani care să confirme cantitățile minime de HMF ingerat ce pot fi dăunătoare.

Concluzia

Ce îi face căldura mierii? Probabil cel mai bun şi avizat răspuns îl dă Ross Conrad, autor al cărții Natural Beekeeping: Organic Approaches to Modern Apiculture . “Ideea este că prelucrarea termică distruge enzimele. Practic, de fiecare dată când încălzim mierea enzimele se distrug ceea ce reduce foarte mult calitățile curative ale mierii. Mierea crudă și proaspătă are proprietăți antibacteriene și antifungice incredibile.” În plus, crește cantitatea de HMF, dar nu într-atât încât să fie toxică. Astfel, dacă doriţi ca toate calităţile mierii să se regăsească în ceaiul dumneavoastră, nu adăugaţi mierea decât dacă temperatura acestuia nu depăşeşte 40 de grade Celsius.

[important]

  • Cantitatea de HMF este atât de mică în mierea încălzită încât nici măcar în acest caz nu atinge valorile de (40mg/kg) prevăzute în Codex Alimentarius. Aici ne referim la mierea de bună calitate.
  • Conform Airborne.co.nz, mierea ajunge la o concentraţie de HMF de 30mg/kg la dacă este expusă la temperatura de 40 grade Celsius timp de 20-50 de zile sau la 80 de grade pentru 2 ore.
  • Mierea tropicală are în mod natural 80mg/kg HMF și nu este considerată ca fiind dăunătoare consumului alimentar.
  • Comparativ cu mierea, melasa din zahăr are o concentraţie de HMF de 100 de ori mai mare.
    [/important]

Aşadar, nu mierea, singură, ar avea un component care să se tranforme într-o otravă la cald ci zahărurile conţinute de miere, carne, pâine, ceapă, etc. pot deveni toxice la cald, dar în proporţii mult mai reduse în cazul mierii decât în al celorlalte alimente. Concluzia este că zi de zi îngurgităm cantităţi rezonabile de HMF din fripturi, grătare, biscuiţi, pâine albă sau prăjită, bere, cafea, fructe deshidratate (inclusiv în sănătoasele mixuri de muesli). Mai puţin din mierea încălzită într-un ceai. E mierea toxică la cald? Nu. Punct.

Surse:

print

26 Comentarii

  1. Imi place explicatia data insotita de bibliografie, nu de alta, dar a existat odata un domn care aduna taieturi din ziare cu ce e sanatos si ce nu, de exemplu legat de mere, dupa ce se promova mancatul unui mar pe zi, care alunga doctorul, s-a trezit un maciupiciu din asta care sa spuna ca nu stiu ce rau face si mama nene, mananci un mar, ai pus-o.

    Maciupiciu al nostru emite niste judecati de atat de mare valoare si bazate pe mai nimic, incat inclin sa cred ca reclama orbeste ratiunea si in cazul acestui mare personaj.

    Hai, ca in ceai, mai e cum mai e, dar va dati seama cati se intoxica iarna cu turta dulce?

    Sanatate!

    • hahaha, bine spus cu turta dulce, aphextwinz! Oricum, bine documentat materialul și pertinente argumente.

  2. Stati putin! Mencinicopschi a zis ca mierea e toxica… de el am mai auzit, dar articolul acesta cine l-a scris? ca nu-i vad autorul… in plus vad citate din wikipedia … asa si eu pot sa scriu si articole, ba mai mult pot sa dezvolt si wikipedia… hai sa fim seriosi…
    Stimati moderatori de site! acestea sunt lucruri serioase, si multi cad in sapacana de a crede si a raspandi tot felul de pareri… m-as bucura macar sa vad cine a scris articolul si ce specialitate are: scarmanat de net? sau ce?

    • Articolul e bine documentat sub indrumarea a 2 nutritionisti/chimisti care nu vor publicitate/polemică. Ne-au lăsat pe noi să trasmitem mai departe şi să le răspundem cârcotaşilor! Cui nu-i place, să nu creadă! Să se ferească de miere caldă în timp ce mânâncă pâine albă şi friptură! La mulţi ani şi sănătate.

      • pt. Ciocu: “Articolul e bine documentat sub indrumarea a 2 nutritionisti/chimisti care nu vor publicitate/polemică” -Aaaa, da! … acum am inteles…. si sunt convins ca te invarti in cercuri de super-experti… iar ei atat de experti sunt ca nu vor sa faca un bine umanitatii si sa faca publice rezultatele cercetarilor lor pretioase …
        Cred ca totusi trebuia sa le urmezi exemplul si sa nu-ti faci publicitate, raspunsul tau spune multe despre tine… nici nu-ti dai seama… despre faptul ca a da sfaturi despre alimentatie implica si o anumita responsabilitate civica nu are rost sa-ti vorbesc …. mai intai trebuia sa citesti povestile fratilor Grimm.
        In fine, am inteles: ai un site, vrei sa faci bani, nu conteaza ce scrii, important e sa atragi publicitate…. crezand desigur ca te vei imbogati, nu?

        • Da, dom’le, m’aţi prins, sunt un afacerist veros şi incult, gata să-mi otravesc semenii cu miere caldă pentru bani:))

          • sunt convins ca nu esti deloc ‘veros’ domnule si ca nici n-o sa mai dai ‘wikipedia’ drept sursa de intelepciune… pana atunci ai putea sa dai un search pe Google dupa “hi temperature honey” si sa alegi cateva articole scrise de niste oameni de pe la niste universitati de exemplu… sa vezi ca in loc de miere incalzita poti sa folosesti cu succes zahar, caci mierea isi pierede orice avantaj la temperatura mare… desigur, romanului ii place sa cumpere miere ‘limpede’ de la hipermarket, aia care e ‘fiarta’ (cel putin)
            si nu cristalizeaza nici dupa 2 ani pe raft… daca mergi in targuri cu apicultori ‘curati’ ca mierea, vor incerca sa-ti vanda in septembrie miere de rapita curata ca lacrima; poate ar fi bine sa spui oamenilor ca mierea de rapita cristalizeaza intr-o saptamana si in septembrie nu mai exista de mult flori de rapita… deci: au fiert-o ca sa iti vanda tie orasean credul miere de rapita cu efecte curative… bineinteles ca in acest context apicultorii vor sa fiarba mierea in continuare… dar vina nu-i a lor, vina e a celui ce cumpara si a celui care crede orice citeste… aici, domnule ai putea avea un rol deosebit si responsabil… poti sa ai la fel de multi cititori si daca le spui oamenilor lucrurile astea. De exemplu, stii ca organizatia crescatorilor de albine din state recomanda ‘pasteurizarea’ mierii la cel mult 60 de grade? (“The best temperature for pasteurization of honey is 145 degrees Fahrenheit, according to “The Beekeeper’s Association Newsletter” at Mississippi State University”- tot de pe internet).

            Inca ceva, am gasit si eu articolul din GSP unde ‘Menci’ nu pomenea deloc de HMF, iar intregul articol ‘documentat’ al dumitale combate prin HMF… inteleg ca ai presupus ca se referea la HMF? sau cum?

            si… intr-un final, de ce te-ai grabi sa pui miere intr-un ceai de 90 grade pe care oricum nu poti sa-l bei?

    • Serios?! Ati auzit de Mencinicopschi?! De ce? Fiindcă e la TV si e suficient! La tv e şi Adi Minune şi Guţă. Fac pariu că nici nu ştiţi măcar cine e omul şi cu ce se ocupă. E suficient că e la TV. În primul rând toată lumea îl prezintă ca nutriţionist. Ei bine, nu e nutritionist, e biochimist. Nu reprezintă nicio autoritate de stat. E seful unei firme private dubioase, ICA, calitate în care e trimis în judecată împreună cu seful său, Dan Voiculescu. Wikipedia nu e bună dar tv-ul da! Ei bine, eu ca apicultor m-am documentat de pe wikipedia şi în general de pe internet. Surse sunt destule dacă îţi scoţi capul din televizor. Şi am aflat că o companie numită Merck a inventat o măsurătoare prin care poti afla simplu concentraţia de HMF. Încercaţi singur să vedeţi cât de criminalăe mierea. Apropo, nu pare dubios că moşul ăla zice cât de periculoasă e mierea în ceai şi toţi naivii îl cred, dar nu suflă o vorbă despre zahăr? Care era îincidenţa bolilor zaharoase în Europa când singurul indulcitor, până la descoperirea Americii a fost mierea?!

      P.S.: Felicitări pentru articol. În completare aş adăuga faptul că HMF poate să crească şi din cauza centrifugării greşite a mierii. Dar în nici un caz cât să o facă toxică la cald!

      • da, asa este, la televizor este si Guta (desi eu nu l-am mai vazut de mult, vad ca esti mai la curent ca mine, d-le Nicolae); tocmai despre asta e vorba, despre a discerne si a alege intre opinii; daca ti se pare in regula sa citesti opiniile unor specialisti care nu-si semneaza articolul (specialisti in surf pe internet probabil) ramai aici…
        Eu personal ma retrag, nu sunt atat de specialist … va felicit ca sunteti specialist in miere si ca promovati mierea in fata zaharului; ce nu inteleg este de ce tineti partea mierii incalzite? se vinde mai bine mierea necristalizata? poate ar fi mai bine sa povestiti oamenilor ca numai mierea care cristalizeaza este cu adevarat naturala si ca odata cristalizata nimeni nu are niciun motiv sa o incalzeasca, nu credeti?
        si repet, ca sunteti producator si specialist in miere, va felicit, dar, sunteti specialist si in enzime? eu va sugerez sa mai schimbati din cand in cand programul si sa incercati si altceva… de exemplu http://www.sciencedaily.com/releases/2009/08/090826110118.htm

        • Nu aţi înţeles nimic. Nu ţin partea mierii încălzite că nu ăsta e scopul ei, să fie încălzite. Şi nu sunt specialist în enzime, dar am vorbit faţă în faţă cu ei, ultima dată al Berlin, anul trecut, la cel mai mare târg de agricultură unde România a fost invitată. Enzimele şi multe dintre substanţele care fac mierea extraordinară se distrug la cald, şi devine un simplu îndulcitor, aşa cum scrie şi în articol, dar asta nu o face toxică. E adevărat că mierea cu adevărat naturală cristalizează dar nu toate tipurile de miere păţesc asta, depinde de tipul polenului. Prima care cristalizează este cea polifloră, mai apoi sunt temperaturile de depoziare, etc. Şi, că tot am ajuns aici, să vă arăt că sunteţi departe de stup, mierea veche conţine mai mult HMF decât miere încălzită. Şi sunt convins că aţi mâncat destulă fără să ştiţi şi nu aţi murit. Că aici e problema, HMF-ul nu apare spotan, imediat, ci are nevoie de timp. Iar ceaiul se rîceşte înainte de asta.
          Nu ţin partea mierii calde, mierea trebuie consumată ca atare! Dar ca producător de miere, nu poti accepta că mierea să fie încriminată în timp ce, cum îmi spunea un specialist în Berlin, omul modern înghite minim 5000 de toxine în mod cotidian. De la compuşi şi derivaţi din petrol (de la pesticide şi insecticide la benzenul din aer). Că tot am ajuns aici, marele duşman al albinăritului este agricultura. Trebuie să ai grijă unde îţi pui stupii, ce tip de cultură e acolo, cât de modificată e genetic şi cât de stropită e pentru că rişti să-ţi omori albinele sau să-ţi contaminezi mierea! Asta e problema. Nu mierea în ceai!

          • Domnule Nicolae, ați punctat cum nu se poate mai bine. Sunt și eu de acord că nu mierea în ceai e cea care ne omoară la fel cum scrie și în articol. Ceea ce mi se pare nelalocul lui e felul în care oamenii aruncă în sus și-n jos cu vorbe – nu știu care a fost intenția dlui M. dar să spună într-o declarație că devine toxică la cald e inconștiență. Mai ales că este o persoană care apare des în presă și știe cum se scot declarațiile din context.
            Pe de altă parte, e normal să avem păreri diferite – unii zic ceva, alții altceva – ce nu înțeleg este felul în care alegem să ne facem cunoscute aceste opinii. Din ce comentarii văd aici (mă refer la domnii Cătălin Sârbu și cristi cu c mic), mă întreb dacă așa am discuta și dacă am fi față în față…

            Oricum, am o întrebare la dumneavoastră, domnule Nicolae: știți cumva unde se țin cursuri de apicultură pentru începători? Vă mulțumesc.

        • Mai Cristi, ia un Diet Coke ca prea te-ai ambalat si le stii pe toate. Sa te vad ce studii o sa faci pe asta… inainte sa bei continutul. Sa vezi chestii naturale si sanatoase in produs.
          Cum sa zici ca mierea isi pierde calitatile (adica ceva ce a avut macar sau mai are) si devine o problema de otravire, de viata si de moarte, iar restul produselor sunt… lasa tata… ca ei trec pe eticheta ce trebuie noi sa citim si atunci e ok. Fa-le la astea analize…
          Da-i la copil un drops, un covrigel sau un Cola minunat (Diet ca e fara zahar). Sa nu-i dai ceai (apropo, poate din plante, ce si asta e o prostie probabil) cu miere ca o sa se dileasca.
          Hai sa fim seriosi…!

      • de ce nu-l intrebi pe el direct? (stiu ca esti convins ca l-ai prins… , dar intreaba-l, vezi ce-ti raspunde…)
        Si ca sa-l parafrazez pe Plesu: tu ce stii sa faci?

        • Hai că eşti genial. Ai citat şi din Pleşu! Şi din alţii. Aşa fac cei care n-au nicio idee proprie. Sunt convins că eşti doar naiv dar bine intenţionat, aşa că o să-ţi răspund. Chiar l-am întrebat dacă substanţele alea minunate ca Omega 3 rămân în pâine după coacere şi mi-a spus că el nu a spus nicio clipă nimic despre pâine (şi dacă vezi reclama aşa e!) ci doar despre făina spelta. Dar n-a avut nicio reacţie la reclama cu pricina deşi vehiculează un neadevăr, cum că pâinea ar conţine toate calităţile pe care le are făina. De ce? Pentru că oamenii, toţi oamenii, trăiesc cu ce cumpără cu bani. Jurnalistic vorbind, Meci e genul de martor util, când vrei să ai un anumit tip de punct de vedere, alarmant, mergi la el. De fapt vine el la tine dacă eşti în trustul Intact.
          Nu zic că nu o fi un sâmbure de adevăr în ce spune el, ca în toate legendele româneşti dar…Nu tot ce zice el e o axiomă. Iar dacă Ciocu nu îşi dezvăluie sursele află că un jurnalist nu e obligat să o facă nici măcar în faţa unui judecător, darămite în faţa unui oarecare “cristi”.
          Tot spre ştiinţa ta poţi să afli că nu toată lumea vrea să apară în presă. Unii sunt în raporturi cu oamenii implicaţi, nu au voie să dea declaraţii fără acordul şefului sau pur şi simplu nu le place să apară în presă. De fapt adevăraţii specialişti ăştia sunt. Nu cei care apar la televizor. Cei care sunt în spate, care fac discursuri pentru politicieni, analize, cercetare. Dacă ar fi doar cei care apar la televizor ar fi vai de noi! Ţine minte asta.

          • “poţi să afli că nu toată lumea vrea să apară în presă” – asta se intampla in jurnalism, dar in stiinta cred ca ai auzit de teorema lui Pitagora, de axioma lui Euclid, de Teorema lui Fermat, etc… cum ar fi fost sa dezvolti o stiinta pe baza teoremei lui ‘nu stiu care’ – care n-a vrut sa se faca public… in stiinta e altfel domnule, acolo e obligatoriu si un gram de bun simt… iar daca observi articolul despre care vorbim este ‘vandut’ drept stiinta, cand de fapt e … jurnalism (exact dupa demonstratia pe care mi-ai administrat-o… si cu care sunt de acord) … si inca ceva, poate ma lamuresti si pe mine cum e cu sursa ‘wikipedia’ in jurnalism, e acceptata? … aici chiar astept un raspuns…

  3. Timp de mii de ani mierea a fost singurul indulcitor al Europei si Asiei. E chiar absurd sa spui acum ca e toxica in ceai. Cu siguranta are mai multe calitati cruda, dar sa spui ca e toxica e deja o prostie. Indiferent cine o spune.

  4. @cristi.
    Miere, cristale, rapiţă, ştiinţă, wikipedia, Euclid…Despre ce vorbim aici, că nu mai înţeleg? Vorba lungă e sărăcia omului. Să rămânem la obiect. Vă sintetizez articolul de mai sus ca să ştim despre ce vorbim. Am luat o informaţie emisă de un specialist, am întrebat alti specialişti ce studii există în domeniu, am aflat că singurul potenţial pericol este HMF dar că nu există studii pe oameni. De altfel l-aţi şi citat într-un comentariu. Aşa că nu vă înţeleg mirarea. De atât era nevoie. Nu am demontat argumente ştiinţifice, pentru că nu s-au prezentat, nu am rescris istoria chimiei, nu am atacat pe nimeni la modul personal. Era nevoie de Academie pentru a afirma că nu există studii pe oameni. Nu văd de ce vă ultragiaţi. Şi de unde indignarea?! A prezentat domnul Mecinicopschi un studiu? Aţi găsit dumneavoastră unul? Cine acuză trebuie să aducă argumente şi nu invers. Sunt convins că aţi “scarmanat” mult internetul după primul comentariu. Dacă găsiţi un studiu serios, despre efectele mierii calde asupra sănătăţii umane, prezentaţi-l şi îl publicăm ca atare. Nu ne e indiferent subiectul. Ca atare ne-am făcut timp pentru el. Şi să le răspundem celor neliniştiţi. Dacă nu, rămâneţi cu credinţa dumneavoastră şi gata. Nu consumaţi miere încălzită şi o să trăiţi sănătos şi fericit, ceea ce vă doresc. Eu unul nu-mi îndulcesc ceaiul niciodată. Cu nimic.

  5. Felicitari pentru acest articol.
    Bunul simt si intuitia imi spuneau dintotdeauna ca un aliment natural (nefalsificat cu zahar) asa de valoros precum mierea de albine, pe care o folosesc oamenii de mii de ani in alimentatie (inclusiv egiptenii si dacii), nu poate fi daunatoare pentru om, chiar si daca o incalzim.
    Sunt complet de acord cu afirmatiile si argumentele d-lui Nicolae.
    Am o intrebare pentru dansul: exista in Germania un producator de biscuiti, care produce biscuiti bio integrali din grau spelta, indulciti numai cu miere. Am luat legatura cu el si l am intrebat la ce temperatura a cuptorului coace acesti biscuiti.Mi a raspuns ca procesul de coacere este la o temperatura de 200 grade C pentru un timp de 4 minute. Devine astfel mierea din acesti biscuiti daunatoare sau toxica pentru om? Ce parere aveti d-le Nicolae,pt ca as vrea sa import in Romania acesti biscuiti cu miere bio si pentru alti romani, care vor sa manance sanatos. Multumesc anticipat pentru raspunsul Dvs.Cu stima, Radu.

  6. Eu zic că sunt în regulă. Aşa se face şi turta dulce de sute de ani. Cei care spun că sunt toxice să mănânce biscuiţi cu zahăr care cu siguranţă sunt toxici! De când există mierea se dezahariseşte (şi doar mierea adevărată se zahariseşte!) prin introducerea vasului cu miere în apă fierbinte.

  7. Inlocuirea zaharului cu miere in produse de genul paine, produse de patiserie , turta dulce nu inseamna ca am obtinut un produs mai sanatos pentru ca toxica sau nu, mierea incalzita la peste 40 de grade Celsius este la fel de utila ca si zaharul. Daca mai punem ca unii cercetatori spun ca incepand cu temperatura de 70 de grade Celsius incepe sa devina toxica, atunci ar fi bine sa ne gandim de 2 ori cand o mai adugam in produse ce merg la cuptor, avand in vedere ca temperatura setata la cuptor este de 180-240 grade Celsius in functie de preparat. Sa vedem ce mai spun scepticii despre mierea adaugata la turta dulce/paine/cozonac in conditiile in care aceste preparate stau la 180-240 grade Celsius pentru cel putin 20min. Turta dulce poate fi facuta cu zahar invertit care in preparatul care merge la cuptor este mai sanatos decat mierea supusa la temperaturi asa de mari.
    Ce rost ar avea sa adaugi miere in ceaiul care are 50-80 grade Celsius din moment ce oricum nu il poti bea asa fierbinte??
    Dezaharizirea mierii se face la o temperatura joasa sub 40 grade Celsius timp de cateva zile pana cand se decristalizeaza, intrebati apicultorii cu experienta si cu responsabilitate si mai ales cu respect fata de consumatori.
    Orice preparat care contine enzime nu trebuie incalzit la o temperatura mai mare de 40 grade Celsius pentru ca se degradeaza. Ma refer la probiotice, iaurt, polen crud, miere.

  8. daca codex alimentarius prevede o limita de 40mg/kg de HMF, inseamna ca nu vom mai gasi fructe uscate – prune? nici cafea?

  9. Buna,
    nu am crezut niciodata ca mierea incalzita devine toxica. Ma intrebam cum un produs atat de bun si sanatos poate deveni toxic daca il incalzesti. Intotdeauna mi-a placut baclavaua: atat sa mananc, cat si sa prepar. Am o reteta de baclava de la o prietena care are rude de etnie turca si care mi-a dat reteta de baclava pe care o pregatesc rudele ei de etnie turca. Siropul din aceasta reteta se fierbe pe foc si contine: o cana de zahar, o cama de apa si o cana de miere la care se adauga sucul de la 1-2 lamai. Siropul se foloseste fierbinte cand se toarna pe baclavaua incinsa scoasa din cuptor. Numai asa am pregatit baclava si nu mi-am facut niciodata griji ca o sa murim de la ea si nici nu am avut vreodata probleme cu stomacul dupa ce am mancat. Probabil ca urmare oparirii sau fierberii mierea isi mai pierde din calitatile ei terapeutice, dar nu devine toxica. Multumesc mult pt articol. Ma bucur ca l-am gasit. O sa-l postez pe pagina mea de facebook. O zi frumoasa!

Comments are closed.