Un articol în Salon.com ne prezintă 7 alimente nesănătoase care n-ar fi chiar aşa nesănătoase. Nu sunt alimente noi, ci unele care şi-au schimbat statutul de-a lungul istoriei: mai întâi au fost considerate ca fiind o comoară pentru corp, apoi considerate ca fiind de-a dreptul nocive şi cauzatoare de boli, ca în final să revină pe lista de alimente esenţiale, dar consumate în moderaţie.

sare himalaya

1) sarea

Părerea generală: sarea ucide, creşte presiunea, cauzează hipertensiune şi creşte riscul de deces prematur.

Noua tendinţă: sarea este esenţială pentru sănătate. Prea puţină sare poate duce la deces prematur.

Noua tendinţă este de fapt o reîntoarcere la vechile concepte. Înainte de a deveni duşmanul numărul 1, considerată mai nocivă decât zahărul rafinat, grăsimile şi alcoolul, sarea era considerată atât de preţioasă pentru sănătate încât era folosită ca monedă de schimb. Homer o numea “substanţa divină”, Plato o descria ca fiind pe placul zeilor, iar romanii o considerau cea mai importantă mirodenie. Doar în secolul XX sarea a devenit substanţa nocivă şi de evitat la masă.

Dar se pare că adevăratul duşman este hrana procesată cu conţinut ridicat de sodiu. Sarea nerafinată (sarea de mare, sarea de Himalaia) conţine mai mult de 60 de minerale valoroase pentru sănătate. Ajută la funcţionarea tiroidei, este un factor important pentru accelerarea metabolismului şi grăbeşte eliminarea cortizolului, hormonul de stres care poate cauza creşteri în greutate. Este un antihistaminic natural şi este esenţială pentru o digestie bună.

2) Cafeaua

Părearea generală: Cafeaua înseamnă cofeină şi nu ne face bine.

Noua tendinţă: Cafeaua conţine antioxidanţi care ajută metabolismul. În plus, un pic de cafeină nu strică pentru mai multă energie.

Multe din studiile realizate în ultimii ani au demonstrat avantajele pe care le aduce consumul moderat de cafea. Pe lângă faptul că ne asigură energie, cafeaua îmbunătăţeşte memoria, timpii de reacţie şi în general funcţiile cognitive. Conţinutul său de antioxidanţi ar avea şi un efect benefic prin scăderea riscului de diabet tip II, Alyheimer sau demenţă.

3) Laptele integral

Părerea generală: laptele integral are un conţinut mare de grăsimi care duc la obezitate infantilă, aşa că laptele semi-degresat este mai bun.

Noua tendinţă: un studiu efectuat de Universitatea Harvard a demonstrat că, contrar aşteptărilor, copiii care consumă lapte integral au o tendinţă scăzută de a se îngrăşa, pe când cei care consumă lapte semi-degresat tind să consume mai multe alimente nesănătoare pentru a-şi reduce pofta de zahăr şi astfel sunt mai dispuşi să sufere de obezitate.

 

4) Ciocolata

Părerea generală: dacă mănânci ciocolată faci coşuri şi te îngraşi.

Noua tendinţă: ciocolata neagră conuţine mulţi antioxidanţi.

Iubitorii de ciocolată din toată lumea au sărit în sus de bucurie în 2011 când din studiul făcut de Universitatea Cambridge a reieşit că ciocolata ar putea reduce rata de infarct şi presiunea sanguină. Ca să nu mai vorbim de faptul că cei care consumă ciocolată neagră în mod constant sunt mai slabi decât cei care nu consumă ciocolată. Evident, este vorba de ciocolata neagră nu de dulciurile din comerţ super rafinate.

5) ouăle

Părerea generală: consumul de ouă blochează arterele şi creşte riscul de infarct, diabet şi moarte prematură.

Noua tendinţă: oul este alimentul perfect.

De când colesterolul a fost declarat duşmanul numărul 1 al sănătăţii, ouăle au fost şi ele puse la colţ iar consumul redus la maxim 4 ouă pe săptămână. Au apărut omletele din albuş, tot felul de substanţe pentru a înlocui ouăle şi alte nebunii. Dar o analiză recentă care a avut la bază 17 studii ştiinţifice despre consumul de ouă a arătat că nu există o legătură clară între consum şi bolile cardiovasculare. Dimpotrivă, ouăle duc la creşterea colesterolului bun (HDL) şi la scăderea celui rău (LDL), au un conţinut ridicat de fier, proteine, antioxidanţi (luteină şi zeaxantină). Pentru a beneficia din plin de bunătăţile din ouă se recomandă consumul de ouă ecologice, nu din cele care provin de la găini îndopate cu antibiotice.

6) Floricelele de porumb

Părerea generală: Floricelele de porumb sunt junkfood.

Noua tendinţă: Floricelele de porumb înseamnă cereale integrale.

Este vorba de floricelele de porumb făcute în casă din porumb de bună calitate, cu puţin ulei şi puţină sare. Cercetătorii de la Universitatea din Scanton au demonstrat că acest tip de floricele sunt sănătoase, conţin antioxidanţi care reduc riscul de boli cardiovasculare. De asemenea, sunt o sursă importantă de fibră şi au un conţinut caloric mic.

Se înţelege că floricelele de porumb ce se comercializează în sălile de cinema sau cele care se fac la microunde nu prezintă nici pe departe aceleaşi calităţi. Dimpotrivă, o porţie medie de floricele de porumb de cinema are mai mult de 1,200 de calorii şi 60 de grame de grăsimi saturate.

7) Uleiul de cocos

Părerea generală: uleiul de cocos este o bombă de grăsimi saturate şi trebuie evitat.

Noua tendinţă: uleiul de cocos vindecă.

Este vorba de uleiul de cocos nerafinat care oferă, de fapt, beneficii în ciuda faptului că este o grăsime saturată. Se pare că scade colesterolul LDL iar conţinutul său de acid lauric are proprietăţi antivirale, antibacteriene şi antiinflamatorii.

Articol preluat de pe salon.com.

printează

Adaugă un comentariu:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.