Alimentaţia şi diversificarea ei pentru un bebeluş (copil până în 12 luni)  poate da bătăi de cap şi unui bucătar experimentat, deoarece – dacă sunteţi părinte aţi aflat deja – copiii nu sunt nişte oameni în miniatură, ci nişte fiinţe cu nevoi speciale, specifice fiecărei etape de dezvoltare. Tocmai de aceea, cevabun.ro încearcă să ofere un suport concret prin sfaturi şi reţete pentru diversificarea corectă a alimentaţiei copiilor pe care le vom dezvolta în perioada care urmează. Pentru început, vă oferim un material introductiv, general,  despre ce înseamnă şi cum trebuie să se desfăşoare diversificarea alimentaţiei pentru copii în primul an de viaţă.

[warning]Materialele şi reţetele noastre sunt atent documentate însă au un caracter informativ. Deoarece fiecare copil este unic, cele mai bune sfaturi şi recomandări pentru alimentaţia copilului dumneavoastră trebuie să le obţineţi de la medicul pediatru. [/warning]

 

Când începe diversificarea alimentaţiei copiilor?

În mod tradiţional, în societatea noastră, diversificarea alimentaţiei bebeluşililor începe foarte de timpuriu şi majoritatea pediatrilor încă recomandă diversificarea treptată a alimentaţiei începând cu vârsta de 4 luni. În alte societăţi însă, curent care începe să-şi facă loc şi în ţara noastră,  medici recomandă alimentarea exclusivă cu lapte până la şase luni pentru a preveni riscul apariţiei unor alergii. Nu uitaţi că laptele de mamă este cel mai complet şi corect aliment pe care copilul dumneavoastră îl poate digera în mod optim în primele luni de viaţă. Oricând consideraţi că trebuie să începeţi diversificarea alimentaţiei consultaţi-vă în prealabil cu medicul pediatru, luaţi în calcul istoricul alergiilor din familia dumneavoastră, introduceţi alimentele treptat şi în cantităţi mici şi, nu uitaţi, fiecare copil este unic.

În primul an de viaţă, copiii sunt consideraţi sugari deoarece au până la 12 luni, cel puţin două mese formate din lapte (lapte matern sau formulă). Indiferent de sursa laptelui, începând din luna a şasea de viaţă, alimentaţia bebeluşului trebuie diversificată, prin introducerea treptată de noi alimente.

Un bebeluș este pregătit pentru diversificare dacă:

  • își susține singur capul și stă în fund (sprijinit)
  • are bine  dezvoltat reflexul de înghiţire.

Începeţi prin introducerea de mixuri de cereale (recomandabil pe bază de orez şi nerecomandat pe bază de grâu) specifice categoriei de vârstă din care face parte copilului dumneavoastră. Ulterior, veţi continua cu legume, fructe, carne slabă, gălbenuş de ou , etc.

Cum se face trecerea la alimentaţia solidă?

Pentru prima masă este recomandat să pregătiţi piureul de cereale urmând instrucţiunile de pe pachet, însă cu mult mai mult lichid – piureul trebuie să fie foarte moale și lichid. Nu încercaţi să-l hrăniţi ca pe un adult din primele zile deoarece copii nu au acest reflex înăscut, nu deschide gura şi nici nu mestecă. Acomodarea se face treptat. În prima fază, bebeluşul va sorbi-suge din lingură hrana.

Dacă copilul dumneavoastră refuză hrana solidă la început, nu-l forţaţi să o mănânce. Încercaţi peste 4-5 zile din nou. Când va fi pregătit, va mânca.

Cât mănâncă un bebeluş?

Pe lângă aportul de lapte, copilul va trece treptat la hrana solidă, de la o masă pe zi în perioada 4-6 luni, la 3 mese solide pe zi și gustări după 8 luni de zile.

Bebeluşii mănâncă diferit de la caz la caz şi de la vârstă la vârstă. Astfel, dacă la început  bebeluşul dumneavoastră va sorbi doar puțin dintr-o linguriţă, în câteva săptămâni va fi capabil să mănânce câteva linguriţe la o masă pentru ca de pe la 8-9 luni să mănânce 5-7 linguri de hrană solidă la fiecare masă.

Cum se introduc alimentele noi în dieta bebeluşilor?

Pentru a evita riscurile pentru sănătatea copilului dumneavoastră, fiecare aliment se introduce treptat, în cantităţi mici şi se evită cu desăvârşire alimentele cu potenţial alergenic crescut. Nu introduceţi două alimente noi în aceeaşi zi deoarece, în cazul unor complicaţii, nu veţi şti care este alimentul care le-a provocat.

În privinţa consistenţei măncărurilor, dacă în primă fază (4-6 uni) copilul dumneavoastră va mânca doar piureuri fin pasate și foarte lichide, după 8 luni va aprecia texturile diverselor alimente (bobiţe de orez, bucăţele mici de legume, paste tăiate fin, cubuleţe de fructe).

Ce mănâncă şi ce nu mănâncă bebeluşii?

Alimente permise

Treptat, în primul an de viaţă, puteţi introduce (etapele sunt descrise în următorul paragraf), în intervalul 6-12 luni, următoarele alimente: cereale (orez, mălai, secară, tărâţe), lactate (lapte, iaurt, brânză dulce, unt), carne slabă (de pui, curcan, vită), legume (morcovi, pătrunjel, ţelină, păstârnac, cartof dulce, cartof, mazăre, linte, roşii, fasole verde, dovlecei, broccoli, conopidă, gulie), fructe (mere, pere, piersici, prune, pepene galben şi verde, portocale, grepfruit), spanac,  salată, condimente (busuioc, cimbru, mărar, pătrunjel), ulei (în special de măsline), gălbenuş de ou (fiert tare), pâine, biscuiţi.

Alimente nerecomandate

Sunt nerecomandate  produsele care conţin peşte, fructe de mare, carne grasă (vânat, porc, etc), produsele de origine animală netratate termic.

Alimente periculoase

Sunt considerate periculoase pentru alimentaţia bebeluşului toate alimentele cu risc alergenic: mierea (şi derivatele din miere), alunele (alune de pădure, nuci, seminţe, etc.), albușul de ou, căpşunile, kiwi.

Precauţii

Deşi unele alimente pentru bebeluşi conţin zahăr este indicată evitarea pe cât posibil a cosumului de zahăr de către copii. Din aceleaşi considerent al conţinutului de zahăr, sucul natural de fructe nu trebuie să depăşescă în primele luni de viaţă 120-150 ml pe zi.

De asemenea, este recomandat ca în dieta primelor 12 luni de viaţă să fie evitat adaosul de sare pentru a nu solicita  rinichii copiilor.

Introducerea alimentelor pe etape

[note]În general se recomandă introducerea a cât mai multor tipuri de legume şi fructe (legumele cu prioritate) înainte de introducerea cărnii în dietă. Nu uitaţi de regula celor patru zile: fiecare aliment nou se introduce în alimentaţie şi se aşteaptă 4 zile până la introducerea altui aliment nou.[/note]

de la 4 luni

  • cereale

de la 6 luni

  • morcovi, ţelină, păstârnac, cartofi dulci, dovleac, dovlecei, broccoli
  • avocado, mere, pere, prune, caise, nectarine şi piersici
  • carne de pui şi vită

de la 8 luni

  • cartofi, roşii, linte, mazăre, gulie
  • carne de curcan, de iepure
  • ficat de pasăre sau vită
  • orez
  • biscuiţi (fără ou), pâine (atenție la gluten – este considerat alergenic)
  • tofu, brânză de vaci şi iaurt (pasteurizate şi fără adaos de sare)
  • gălbenuş de ou fiert tare

de la 10 luni

  • sfeclă roșie, sparanghel, bame, varză de Bruxelles, spanac, ceapă
  • peşte alb (cod), fără oase şi piele, în cantităţi mici
  • paste

Ca principii de bază, pentru diversificarea alimentației bebelușilor se recomandă:

  • prepararea mâncării în casă
  • evitarea consumului de sare și zahăr
  • evitarea prăjelilor și a alimentelor procesate industrial
  • fierberea legumelor la abur sau prepararea lor la cuptor
  • folosirea fructelor și legumelor de sezon, cât mai proaspete

[warning]Verificaţi de fiecare dată eticheta (ingredientele şi termenul de valabilitate) produselor sau provenienţa lor. Nu folosiţi decât alimente din surse verificate.[/warning]

Vom reveni în materialele următoare cu tehnici de preparare, norme de igienă în gătirea şi conservarea alimentelor pentru bebeluşi dar şi cu reţete adaptate fiecărei categorii de vârstă.

print

3 Comentarii

  1. diversificarea da batai de cap multora din noi,eu mi-am cumparat la perioada respectiva chiar o carte de retete, acoperea totul pina la 3 ani,dar nu am fost multumita de ea,era anacrona pe alocuri…articolul tau,ceva bun,este de milioane,astept cu interes urmarea!dar cel mai pretios este micutul rontaitor ,cu ochi albastri si cu virtej pe timpla dreapta!:)

Adaugă un comentariu: