Un paradis al gurmanzilor, Singapore reuneşte în insula-stat un melanj ameţitor de arome, obiceiuri culinare şi ingrediente ce-ţi lasă gura apă şi te năuceşte, la propriu, cu atâta diversitate. Cu o populaţie majoritar chineză, Singapore îşi clădeşte cultura culinară pe varietatea incredibilă a celei mai inventive bucătării din lume, asezonată cu aromele Indiei şi a învecinatei Malaysia¹. Dacă adăugăm şi mentalitatea insulară a localnicilor, precum şi alte influenţe culinare adunate de-a lungul anilor de dominaţie britanică, ne apropiem de nucleul culinar atât de bogat al acestei ţări.
Locuitorii din Singapore iubesc mâncarea. Sunt gurmanzii prin excelenţă, pregătiţi şi ştiutori, care vorbesc despre mâncare cu aceeaşi poftă nebună cu care o şi devorează. Makan (mâncarea) este subiectul de discuţie numărul unu în orice cercuri, iar turiştii sunt întrebaţi mai întâi ce şi-ar dori de mâncare şi îndrumaţi cu lux de amănunte către un local nou sau o piaţă, înainte de a fi întrebaţi dacă le place camera de hotel. Şi tabloidul cel mai popular din Singapore are legătură cu mâncarea, iar vedetele şi emisiunile de televiziune nu plictisesc audienţa cu subiecte inventate, ci o delectează cu minunăţii culinare pe care le degustă în direct!
O zi în Singapore, fie că eşti localnic sau doar turist încântat de meleaguri exotice, începe cu o kaya toast (pâine prăjită cu dulceaţă de cocos) şi o cafea îndulcită cu lapte condensat. E un mic dejun emblematic în Singapore, iar localnicii au cafenele favorite la care nu renunţă doar la zvonul că s-a deschis o nouă cafeanea în centru. Ziua continuă cu o gustărică simplă dar săţioasă de pe stradă, de la vânzătorii ambulanţi ce împânzesc străzile, ca să nu sărăcească stomacul până la prânz; găluşte din orez umplute cu carne sau legume, găluşte din cartofi, tăiţei prăjiţi, curry puffs, mini-frigărui satay, Teochew cake (o găluşcă din pastă de orez cu umplutură dulce), şi multe, multe altele. Preţurile sunt mici, mult mai mici decât în Europa, aşa că gustărica merge bine cu un suc proaspăt de fructe sau un bubble tea (ceai negru îndulcit, cu bobiţe cauciucate de tapioca).
Prânzul, ancora culinară a zilei, începe cu vânatoarea unui loc la food court-ul favorit. Localnicii sunt indicatorul cel mai important al calităţii mâncărurilor dintr-un loc, iar concurenţa acerbă a comercianţilor ţine standardele ridicate şi preţurile mici. Incursiunea culinară trebuie să înceapă cu degustarea bucatelor tradiţionale Peranakan (sau Baba-Nyonya, după o altă denumire)². China Town e pentru cei ce vor să devoreze peşte garupa cu sos iute, orez prăjit Nonya, calamari în sos sambal sau o budincă delicioasă de tapioca. Pentru amatorii de senzaţii picante, Little India oferă mirodenii şi curry-uri minunate, dar şi roti, orez cu şofran sau bucăţele picante de carne de pui servite direct pe frunză de banan. La fiecare colţ de stradă se găseşte câte un food court ticsit de lume şi plin de alegeri: ramen (bol mare de tăiţei japonezi cu carne şi legume în supă clară), raţe în stil Pekin, dim-sum (gustări calde, fierte la aburi în coşuleţe rotunde de bambus).
După amiaza rămâne pentru desert, cafea, ceai, fie că vorbim de îngheţată de durian, un fruct atât de iubit şi de blamat în acelaşi timp, sau de prăjituri servite cu Tea Tarik .
Cina trebuie să fie uşoară. Oare? Posibilităţile sunt multiple şi chiar şi cel mai abil mâncălător e la ananghie. Fructe de mare într-un restaurant din East Side Coast? Pare tentant; acvariile pline ochi cu crustacee vii, peşti, creveţi, homari, caracatiţe sunt pregătite să te îmtâmpine cum se cuvine. Reţeta de crab în crustă de piper negru se cere musai bifată la încercate. Sau ceva mai aromat şi iute? O cină în stil indonezian, malay sau thai cu nasi goren, supă thom-yum, tăiţei laksa. Sau o cină la un restaurant chinezesc din Ghidul Michelin, pur şi simplu delicioasă?
E greu să alegi în Singapore şi e şi mai greu să te abţii. Uneori, mâncălătorii se simt pierduţi într-un Food Republic împânzit de posibilităţi. Dar tocmai posibilităţile astea multe te îndeamnă să revii în Singapore pentru o tură nouă de încercări şi degustări, dar şi pentru discuţii despre mâncare.
______________________________________________
Note:
¹ Numele nativ al Malaeziei, în limba malaieză, este Persekutuan Malaysia. În limba română, ţara era cunoscută sub numele de „Malaezia” sau „Republica Malaeziei”, până în anul 2005, când noul Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM, ediţia a II-a, 2005) a impus drept unică formă corectă a denumirii acestei ţări, în limba română: „Malaysia”. (sursa: Wikipedia.org)
² Peranakan este un termen folosit pentru a desemna descendenţii de origine chineză ce locuiesc în Singapore, Indonezia şi Malaezia, descendenţi ai chinezilor veniţi pe aceste meleaguri începând cu secolele XVI-XVII.
