Poziţionarea geografică, insulară, a Maltei a determinat şi destinul ei culinar: o bucătărie prin excelenţă mediteraneeană, cu riscul de a primi influenţe italiene – predominant siciliene -, spaniole, nord africane şi – istoric – britanice. Ca toate popoarele care locuiesc la Mediterană, maltezii apreciază din plin mâncarea bogată în fructe de mare, măsline şi ulei de măsline, paste şi orez, legume şi fructe. Ca notă locală, alături de carnea de porc iubită de toţi maltezii, apare în mod frecvent carnea de iepure, dar şi cea de cal, brânzeturile de capră şi oaie şi multe, multe capere.
Începe masa cu Nibbles
Nibbles, aperitivele, deschid festinul culinar maltez. Żebbuġ Mimli (măsline umplute), Fażola Bajda bit-tewm u it-tursin (o salată rece de boabe de fasole cu usturoi, ulei de măsline şi pătrunjel), Fritturi Tal-Qaqoċċ (anghinare prăjite) sau Bebbux (melci gătiţi în sos de vin roşu) sunt primul pas către restul felurilor malteze.
Supele malteze se bucură din plin de influenţa italiană, iar supa de legume se numeşte minestra (din italianul minestrone), supa clară de carne sau legume poartă numele de brodu. Cea mai iubită supă malteză este Aljotta, supa de peşte cu orez, usturoi şi roşii, aromată cu măghiran.
Italia îşi face simţită vecinătatea
Şi o parte a felurilor principale din bucătăria malteză au aluzii italiene. Mqarrun il-Forn (macaroane la cuptor, cu sos de inspiraţie bologneză cu roşii şi carne tocată) şi ravjul (versiunea locală de ravioli, paste proaspete umplute cu ricotta şi pătrunjel) deschid lista felurilor de mâncare cu paste, în special, şi orez, trădând apropierea de Sicilia.
Oricine vizitează Malta va sesiza dragostea localnicilor pentru patiserie, pentru că maltezii sunt în stare să acopere aproape orice în aluat, fie el ferm, pufos sau sfărâmicios. Sub denumirea generică de pastizzi se regăsesc în toată insula un soi de pateuri umplute cu ricotta şi ou sau mazăre. Tot pastizzi se numesc şi plăcintele făcute din acelaşi aluat cu umplutură de carne sau anşoa.
Lampuki, peştele preferat
Lampuki (Mahi-Mahi), un peşte foarte apreciat în Malta – regăsit uneori pe meniuri sub numele de dorado sau peşte delfin, fără să fie doradă sau delfin – în amestec cu diverse legume (capere, stafide, castane, nuci, conopidă, spanac sau ierburi) este baza unei plăcinte pe care maltezii o adoră. Acelaşi peşte stă la baza Lampuki (lampuka) ghad-dobbu, fel de mâncare în care peştele este gătit înăbuşit în vin roşu cu rozmarin. Lampuki se mai găteşte la cuptor cu vin alb, sos de roşii, capere şi măsline, prăjit la tigaie cu usturoi şi lămâie (sau oţet), fript la grătar sau prăjit în baie de ulei, simplu sau pane.
Maltezii au o mare apetenţă pentru gătirea – în special la cuptor – a peştelui şi fructelor de mare. Stuffat tal-Qarnit (tocăniţă de caracatiţă cu roşii, usturoi şi legume, fierte în vin roşu), Stuffat tal-Bakkaljaw (tocăniţă din cod sărat cu cartofi), Sawrell Mimli l-forn (macrou umplut şi gătit la cuptor) şi Klamari Mimli fl-inbid (calamar umplut, la cuptor) sunt prezente în mod frecvent pe meniurile restaurantelor malteze.
Mâncarea umplută
Pasiunea maltezilor pentru a găti mâncare „umplută” se reflectă nu doar în dragostea lor pentru plăcintă, ci în aproape orice fel de mâncare care se poate găti în acest fel, de la puiul umplut şi gătit pe un pat de cartofi la legumele umplute, care ocupă un rol special în bucătăria malteză. Vinetele, ardeii, dovleceii, roşiile şi chiar ceapa sunt gătite cu umpluturi pe bază de legume sau carne tocată. Printre lucrurile care merită a fi încercate în Malta se numără Fenkata (tocăniţa de iepure) şi Laħam taż-żiemel (carnea de cal).
Pâinea malteză (Ħobża tal-Malti) are un gust şi o textură deosebite, la fel ca varietatea de Ftira, pâine mică, găurită în mijloc, uneori umplută cu peşte. Gustaţi neapărat Ħobż biż-żejt u it-tadam, pâinea cu roşii şi măsline.
Deserturile malteze abundă în versiuni dulci de pastizzi şi Kannoli (variantă locală de cannelloni) umpluţi cu brânză dulce sau cremă. Torta tal Marmorat, o tortă cu migdale, fructe uscate şi coji de citrice confiate, acoperită cu ciocolată, este o alegere înţeleaptă în materie de deserturi.
Kinnie, băutură malteză
Berea şi vinul sunt apreciate de către localnici. Vinul „vărsat” este o opţiune decentă. Ca în orice zonă turistică, în Malta se regăsesc majoritatea brandurile alcoolice cu circulaţie internaţională. Mai interesante decât băuturile alcoolice sunt cele nealcoolice. Ruġġata (o băutură „de casă” pe bază de lapte de migdale) şi Kinnie, o băutură specific malteză, produsă din citrice şi ierburi aromatice, sunt doar două dintre băuturile cu care Malta se mândreşte.
Cafeaua locală (Kafé biz-zokk) aromată deseori cu cicoare, coajă de portocală sau un baton de scorţişoară, este exotică, dar nu neapărat pe gustul adevăraţilor băutori de cafea.
______________________
Articol din seria Ghidurilor de Călătorie realizate de capital.ro pentru care cevabun.ro este consultant culinar.
Citiți tot articolul aici.
