Există mai multe cauze care produc crampe stomacale, agonizant de dureroase, însoţite de gaze sau stări de balonare, de la mâncat prea repede (sau prost), fără să mestecăm suficient, la mâncat fibre alimentare în exces sau prea multe dulciuri, dar şi cauze comune cum ar fi colicii bebeluşilor sau durerile menstruale. Din fericire, există şi soluţii pentru combaterea acestora prin simpla introducere în alimentaţie a ingredientelor necesare.
Pentru început, pentru a preveni cauzele care provoacă dureri abdominale şi gaze, ar trebui să ne formăm o rutină din a mânca lent, într-o atmosferă liniştită. Pentru că procesul digestiv este controlat de sistemul nervos parasimpatic, cel care dă ordine glandelor care secretă sucurile gastrice şi controlează activitatea organelor şi intestinelor implicate în procesul de digestie. Mai apoi, ar trebui să introducem în mesele principale alimente care conţin acizi obţinuţi din fermenţi naturali (miso, iaurt, varză murată, suc de lămâie sau oţet de mere), care ne ajută să ne pregătim stomacul pentru digestie. Şi nu în ultimul rând, să avem o dietă echilibrată în care să introducem alimente care ajută la procesul de digestie şi previn crampele şi gazele stomacale.
1. Ghimbirul
Rădăcină aromatică indispensabilă în dieta asiatică, fie că este folosită proaspătă sau uscată (pudră), ghimbirul are capacitatea de a stimula funcţia digestivă pancreatică şi biliară. Este cel mai eficient consumat chiar înainte de masă, una-două feliuţe pe zi.
Termenul carminativ desemnează exact această funcţie a anumitor plante de a calma crampele şi a facilita eliminarea gazelor intestinale acumulate. Majoritatea din familia morcovului, plantele carminative se folosesc sub formă de condimente (seminţele, întregi dar mai ales măcinate) sau decocturi. Indienii, cei care au o dietă preponderent vegetariană, bogată în fasoloase, le folosesc din totdeauna nu doar pentru a da gust ci şi pentru a stimula digestia. Anasonul, feniculul, coriandrul, chimionul dar mai ales chimenul, sunt printre cei mai buni aliaţi. Astfel, dincolo de gătirea lor corectă, adăugaţi la fierberea fabaceelor (fasole, năut, linte) sau cruciferelor (varză, brocoli, gulii, conopidă), aceste seminţe, în funcţie de reţetă, şi o să observaţi diferenţa. Dacă aţi uitat, le puteţi mesteca seminţele după masă (majoritatea au un gust foarte plăcut aromat) sau să faceţi un decoct (să le fierbeţi 5 minute). Decocturile sunt în special recomandate bebeluşilor şi femeilor aflate în perioada menstruală.
3. Pruna umeboshi
O prună japoneză “murată”, cunoscută sub numele de umeboshi, şi-a făcut în ultimii ani apariţia în magazinele noastre naturiste. Motivul? Este folosită dintotdeauna de către japonezi pentru calităţile sale în stimularea digestiei. Aciditatea ei provoacă formarea unei mari cantităţi de salivă, ce conţine enzimele necesare digerării glucidelor şi stimulează digestia proteinelor.
Se consumă o bucăţică înainte meselor principale.
4. Tamari şi oţetul de mere
Ambele sunt alimente fermentate, unul din soia (tamari) iar celălalt din mere, şi au capacitatea de ajuta flora intestinală. Oţetul de mere are în plus acizi organici care stimulează formarea acidului clorhidric din stomac, care ne ajută să digerăm mai uşor alimentele grele. Tamari creşte secreţia gastrică, dincolo de o activitate anti-microbiană. Se foloseşte o lingură din unul sau celălat pe zi. În caz de gastrită sau ulcer duodenal, consultaţi medicul de fiecare dată. Mai ales că antiacidele în exces (frecvente în automedicaţia bolnavilor) sunt cele care provoacă crampele.
5. Iaurtul şi borşul
Două dintre alimentele “banale” din alimentaţia românilor, iaurtul şi borşul (alături de varza murată), sunt cele mai bune prebiotice alimentare din lume. Folosiţi-le cu un tratament termic cât mai scăzut (adăugaţi borşul sau iaurtul la finalul procesului de gătire) sau deloc, pentru a vă bucura de calităţile lor.
Folosiţi-le de câte ori aveţi posibilitatea. Iaurtul simplu, neîndulcit, la micul dejun, borşul în ciorbe sau varza murată în salate şi o să vă bucuraţi de toate beneficiile lor.
6. Andivele şi salata escarola
Gustul amar al andivelor sau al salatei escarola (frisée), ambele din familia cicorii, e direct corelat cu producţia biliară, implicată în procesul de digestie, în special al grăsimilor. Amestecă frunze de escarola alături de alte frunze de salată, în special alături de cărnuri şi grăsimi.
7. Dovleacul
Banalul dovleac este recunoscut de milenii în medicina chineză ca tonifiant al sistemului digestiv, Dulce, lipsit de aciditate, dovleacul poate fi introdus în aproape orice ciorbă sau tocăniţă, dar şi în deserturi.
Foloseşte-l măcar de 2-3 ori pe săptămână.
8. Orezul integral
Orezul integral, datorită învelişului bogat în fibre, este alături de mei, cereala cea mai digerabilă, cu cele mai puţine reziduuri metabolice (particule nedigerabile). Pentru a fi chiar mai bine digerat, e recomandabil să-l înmuiem câteva ore înainte de fierbere.
Consumaţi-l măcar de 1-2 ori pe săptămână.
9. Papaia şi ananasul
Cele două fructe tropicale conţin enzime digestive (bromelaina şi papaina ) cu acţiune proteolitică, adică ajută la digestia proteinelor. Consumaţi 2 felii de papaia sau miezul central şi fibros al ananasului, sunt cele mai bogate în enzime digestive.
Folosiţi menta şi alături de cărnuri grase, mai ales că e un tonic al aparatului digestiv, dar şi în infuzii calmante ale stomacului.
