sarea

Sare Praid
Origine: Sarea (clorura de sodiu) este cea mai banală şi, totodată, indispensabilă prezenţă din farfuria noastră. Sarea se extrage din depozite subterane (formate din fostele mări), din mare (apa mării are 3% sare) sau din lacuri sărate.
Prezentare: Sarea se prezintă sub diverse dimensiuni de granulaţie sau sub formă de rocă de sare. Sarea naturală are culoare gri sau maronie şi albeşte în urma unui proces de curăţare chimică.
Aromă: Sarea, aşa cum îi spune numele definitoriu pentru gust, este sărată (sic!) şi accentuează gusturile celorlalte ingrediente.

Între săruri există diferenţe de compoziţie, în funcţie de metoda de obţinere a lor. Sarea marină, obţinută prin evaporarea apei de mare are, spre deosebire de sarea de mină, şi alte sedimente şi minerale, sodiul fiind cel mai prezent. Cu toate acestea diferenţele de conţinut sunt aproape insesizabile la gust. Sarea iodată şi cea cu adaos de clor au acelaşi gust.
Utilizare: Sarea se utilizează în aproape orice preparat din întreaga lume. Sarea încetineşte procesul de fermentare al pâinii şi este indispensabilă în procesul de producere a brânzeturilor.

Sarea se foloseşte pentru conservarea alimentelor, în special a cărnii, pentru că împiedică formarea bacteriilor şi a mucegaiului în sau pe mâncare.

Sarea mai este folosită în industria chimică şi cea cosmetică (în special pentru obţinerea sărurilor de baie), pentru dedurizarea apei, etc.. Aerul sărat din interiorul minelor este recomandat bolnavilor de astm bronşic.

Tipuri de sare:

Sarea cu iod şi fluor. Sarea cu iod conţine iodat de potasiu şi/sau magneziu, care susţine sinteza tiroxinului de calcitocină motiv pentru care contribuie la prevenirea apariţiei guşei. 900 de grame de sare pot coţine nu mai mult de 25 de grame de iod. Sarea iodată cu fluor conţine fluor, care ajută la prevenire deteriorării dinţilor.

Sarea fără sodiu. Sarea fără sodiu este considerată sare de regim iar sodiul poate fi înlocuit de potasiu şi/sau magneziu. Este recomandată de regulă persoanelor cu hipertensiune arterială. Gustul ei se distinge de cel al sării cu sodiu printr-un post gust amar.

Sarea cu ierburi. Datorită faptului că accentuează gusturile şi conservă, sarea este folosită pentru mixuri aromatice în amestec cu granule de: ţelină, usturoi, ceapă, ierburi aromatice, ciuperci, piper, etc.
Preparare: Sare se foloseşte în aproape orice preparat, chiar şi în cele dulci, unde echilibrează gustul. Sarea se adaugă, de regulă, spre finalul preparării mâncărurilor, majoritatea îşi pierde o bună parte a volumului în timpul procesului de preparare. O mâncare sărată corespunzător la începutul procesului de preparare va fi prea sărată la final deoarece concentraţia de sare va creşte. În plus, prezenţa sării inhibă procesul de fierbere al unor alimente (carnuri, fasole, etc)

Sarea se foloseşte pentru coacerea alimentelor (cărnuri, legume, peşte) în interiorul ei. Alimentele coapte într-o crustă de sare amestecată cu albuş de ou (pentru legare) au o savoare aparte.

[note]Termenul de salariu provine din latinescul salarium deoarece legiunile romane erau plătite cu sare pentru serviciile lor.[/note]

[note]RFG a impozitat până în 1992 sarea printr-o taxă specială, în multe ţări sarea fiind considerată aur alb.[/note]

print

Din aceeaşi categorieMai multe de acelaşi autor

13 Comentarii

  1. De ce inhiba procesul de fierbere la fasole, carne ?

    Eu stiam ca sarea se mai foloseste si daca vrei sa fierbi apa mai usor, apa “impura” fierbe mai repede decat una mai pura.

      • @cevabun,

        Nu zic ca nu 🙂
        Eram doar curios care ar fi explicatia, ca eu stiam doar de faza cu apa, unde ajuta la fierbere … nu stiam ca exista si cazuri in care nu ajuta, chiar incurca.

  3. Nu credeti tot ce se scrie aici, documentati-va inainte.Fluorul este ff toxic,creeaza probleme de sanatate:hipotiroidism,scade sist imunitar,probleme cu oasele…sarea cu iod nu este buna,e cianura de fapt, deci consumati sare fara “iod”, in special sare de mare ne prosesata sau sare din Hymalaia

    • Ne-am documentat inainte. Toate substantele sunt daunatoare intr-o cantitate sau alta. Inclusiv apa cea mai pura. Dar flourul se regaseste in pasta de dinti, iar in SUA este introdus premeditat, in cantitati mici in apa, pentru a preveni aparitia cariilor. Referitor la iod, nici nu are rost sa va raspundem. Cat priveste sare de Hymalaia, multa sare vanduta sub acest nume este de fapt sare colorata. In rest fiecare este liber sa consume ce vrea. Preferabil, sare in cantitati mici.

      • Fluorul este principalul motiv pentru care pe ambalajul pastei de dinţi scrie “a nu se înghiţi”.

        • Cum ziceam mai sus. Pasta de dinti nu contine cantitati toxice de flour, la fel si apa tratata din SUA. Si apa noastra este tratata cu clor, asta nu inseamna ca ar trebui sa bem clor.

          • nu e chiar aceeaşi treabă, fiindcă fluorul se acumulează; precum muritul din overdose – nu fiindcă a băgat în venă prea mult deodată, ci fiindcă dozele anterioare încă n-au apucat să se elimine.
            *
            offtopic aside, saitul dumitale este un loc frumos şi interesant de citit.

    • pe google si internet se gasesc multe informatii, iar lumea e plina de teorii ale conspiratiei.din pacate prea putin surse sunt cu adevarat credibile, cel putin pentru noi. cea ce este sigur este ca sarea trebuie consumata cu moderatie.

      • Sarea aia toxica cu fluor si iodura de potasiu aia da! Foarte moderat sau mai bine zero din ea! Sarea pura din mina (precum ne a dat dumnezeu,de exemplu sarea din Praid) se poate consuma din plin! Suntem 80% apa si functionam cu apa si sare! Perfuzia este apa sarata. .daca ajungeti in spital.. ! Fluorul din pacate se baga si in apa si in pasta de dinti nu ca ar intra el in dinti ci ca sa fi linistit si sa te supui. Este indicat fiecare dimineata sa consumi o lingurita mica de sare. Nu avem nevoie de atata potasiu doar ne creaza boli ale sistemului cardiovascular! Iodura de potasiu este toxica fierband la 100C°

Comments are closed.