Quinoa este numele unei cereale arhaice, originare din America de Sud, unde creşte la mari altitudini (şi la 4000 de m!). Boabele mici, relativ rotunde, de culoare alb-cenuşiu-gălbui, sunt foarte de hrănitoare şi foarte sănătoase, ușor de digerat. Quinoa este apreciată pentru valoarea nutrițională, fiind bogată în proteine, fibre, fosfor, magneziu și fier. Având în vedere că este o sursă bună de calciu, este ingredient des folosit în regimul vegan sau de către cei care au intoleranță la lactoză. Quinoa nu conține gluten.
Numită de către incaşi chisaya mama (mama tuturor cerealelor), quinoa a fost adusă pe continentul european de către coloniştii spanioli, care o numeau hrană pentru indieni. Europenii nu au apreciat în mod deosebit această cereală şi i-au forţat pe băştinaşi să cultive o altă plantă indigenă, dar apreciată și pe bâtrânul continent: porumbul.
Popularitatea quinoa este de dată recentă şi se datorează studiilor efectuate pe boabele de quinoa care au scos în evidenţă calităţile ei: foarte hrănitoare, benefică pentru sănătatea umană – în special pentru rinichi şi problemele sistemului circulator cauzate de colesterolul crescut, etc.
Utilizare
Quinoa se prepară prin fierberea şi, mai rar, prin prăjire şi poate fi utilizată în preparate culinare, asemeni orezului, în budinci, pilafuri, risotto, salate, etc. Spre deosebire de orez, quinoa are însă un conţinut de amidon redus şi, din acest motiv, după fierbere rezultă un preparat afânat, mult mai puţin lipicios/cleios.
Ca regulă generală, quinoa se fierbe în apă cu puţină sare sau, şi mai bine, în supă de carne sau legume timp de 15-20 de minute, acoperit, la foc mic. După fierbere, vasul se ia de pe foc şi se lasă acoperit pentru ca quinoa să absoarbă tot lichidul. Quinoa se fierbe, asemeni orezului în proporţii de 1 la 2, sau la 3 părţi (quinoa/lichid): 1 cană de quinoa la 2 sau 3 căni de supă. Quinoa se adăugă, amestecând, în lichidul de fierbere.
[note]Quinoa îşi măreşte volumul prin fierbere la până de 4 ori. [/note]
Comercializare
Quinoa se comercializează în România în special în magazinele cu produse bio sau naturiste, în pungi de 500 grame cu preţuri cuprinse între 16 şi 35 de lei, sau vărsată în magazinele de condimente și mirodenii.
[warning]Asemeni orezului, quinoa se spală în câteva ape reci înainte de utilizare.[/warning]
[note]
| Calorii | 1,539 kJ (368 kcal) |
| Carbohidraţi | 64 g |
| Amidon | 52 g |
| Fibre | 7 g |
| Grăsimi | 6 g |
| Grăsimi nesaturate | 3.3 g |
| Proteine | 14 g |
| Apă | 13 g |
| Vitamina B1 | 0.36 mg (28%) |
| Vitamina B2 | 0.32 mg (21%) |
| Vitamin B6 | 0.5 mg (38%) |
| Vitamina B9 | 184 μg (46%) |
| Vitamina E | 2.4 mg (16%) |
| Fier | 4.6 mg (37%) |
| Magneziu | 197 mg (53%) |
| Fosfor | 457 mg (65%) |
| Zinc | 3.1 mg (31%) |
Sursa: USDA
[/note]
ce zici despre asta?
http://www.marksdailyapple.com/definitive-guide-grains/
@catalin, articolul invocat mai sus spune cateva adevaruri dar are – in opinia noastra – cateva lipsuri si inadvertente. Mai mult decat orice el trebuie privit in contextul lui, ca o reactie de respingere intr-o societate in care de decenii se promoveaza-marketeaza agresiv consumul de orice fel si in care fiecare asociatie de producatori trage spuza pe turta ei. Mai apoi, nu in ultimul rand, vine dintr-o societate cu un consum exagerat de produse cerealiere de calitate indoielnica, din cereale cultivate intensiv si de cele mai multe ori modificate genetic.
cel putin doua lucruri trebuiesc corectate vizavi de afirmatiile din articol.
1. Societatea europeana din sudul continentului (actual Franta, Spania, Grecia, Italia) a cultivat intensiv cereale inainte de revolutia agrara, inca din antichitate. Evident ca revolutia agrara a dus la cresterea posibilitatilor de explotare, dar asta nu inseamna ca cerealele se cultivau sporadic inainte. Anticii greci si romani consumau cu precadere grau, struguri si masline (si derivate, cum ar fi uleiul si vinul) si mai putin carne. Mancatorii de carne si de bere erau situati in nordul continentului si erau numiti barbari. Termenul de cultivat – la propriu si figurat – face tocmai aceasta distinctie intre cei care cultiva cereale si cei care vaneaza si culeg roade salbatice. Biblia – redactata in mare parte de catre Sf. Aspostol Petru in Roma – sacralizeaza graul, vinul si uleiul din ratiuni hemeneutice (incerca sa adapteze crestinismul valorilor romane).
2. Una dintre cele mai sănătoase diete ale lumii, dieta cretană, are la baza pâinea, boabele (fasole, naut, linte), fructele si intr-o mica masura pestele.
In rest, orice trebuie consumat cu moderatie. Pana si apa te poate ucide 🙂
Biblia – redactata in mare parte de catre Sf. Aspostol Petru in Roma – sacralizeaza graul, vinul si uleiul din ratiuni hemeneutice (incerca sa adapteze crestinismul valorilor romane).
Pe ce va bazati cand faceti aceasta afirmatie? Graul, vinul si uleiul erau “valori” culinare deopotriva comune Orientului mijlociu (Palestinei, in speta), ca, de altfel, intregii zone mediteraneene (deci si Italiei), iar simbolismul lor nu este o adaptare, ci o actualizare a metaforelor utilizate de insusi Hristos in limbajul primelor liturghii si al iconografiei specific crestine. In acest sens vorbim de sacralitatea acestor bucate. Iar Biblia nu a fost redactata de Sf. Petru! Hermeneutica e alta… mancare de peste!:)
Asta am si spus, că cele trei elemente sunt valori specifice sudului (inclusiv Orientului). Referitor la “metaforele utilizate de Isus”, nu avem cunoştinţă de altele în afara Vechiului Testament despre care putem afirma doar că sunt ATRIBUITE acestuia. E o distincţie care trebuie făcută. “Să dăm Cezarului ce e al Cezarului”, deşi este una dintre expresiile atribuite lui isus este puţin probabil ca el să o fi spus. Mult mai probabil să o fi spus cineva, nu spunem cine, la Roma.
Dar nu e locul aici pentru astfel de dezbateri astfel. În principiu, nu încurajăm comentarii care nu au legătură directă cu subiectul. Să vorbim despre Quinoa.
Eu m-am referit la ceea ce ati spus despre Biblie, Sf. Petru si realitatile romane. In rest, strict teologic vorbind, faceti niste confuzii si va bazati pe cam prea multe “probabilitati”. Aveti dreptate: nu este locul aici pentru astfel de discutii, deci nu le generati.
In rest, e un site admirabil care merita frecventat. Felicitari!
Separăm istoria de istoriile teologice. Multumim de aprecieri.
Multumesc pentru raspuns. Nici eu n-as putea renunta la cereale…
Sincer vorbind dupa umila mea parere din moment ce la ora actuala cind marea majoritate a alimentelor sunt din ce in ce mai sarace in substante nutritive de ce nu si quinoa si de ce nu tot ce crede omul ca ar fi bun .Dar eu as fi curioasa de un lucru ce tip de cereale merg in raport cu gupele de sange?In rest ce sa ziceu una da sunt super injcantata de retete multumesc
am gasit detalii aici http://www.slabire-sanatate.ro/articole/dieta_grupe_sanguine.php
De ce quinoa si nu orez bio nedecorticat care este si mai ieftin si mai bun?
la 197 mg (53%) de magneziu eu ma abtin sa am ceva impotriva, nu stiu orezul daca are magneziu.Tot intre 16 si 22 lei costa si suplimentele alimentare Mc-Ca-Zn care nu cred ca le asimileaza organismul ca pe Mg organic.
Este important ca atunci cand cumparam quinoa sa ne gandim si la ceea ce tarani cultivatori castiga, daca prin vanzarea de quinoa isi pot asigura traiul. La magazinul eco Biocarmen din Galati (www.biocarmen.ro) am gasit quinoa ecologica Peru din comertul echitabil. Scopul este de a imbunatatii conditiile de viata ale producatorilor mici si de a primi preturi corecte si nu vor fi nevoiti sa vanda pe preturi derizorii marilor companii, neasigurandu-si traiul de zi cu zi.
Abia aștept sa încerc quinoa, cat despre orezul bio nedecoticat, mie nu îmi place deloc…
1.Daca bobitele astea au proteine de ce in multe retete se recomanda a fi consunate garnitura la carnea de pui.??
2.Fiind stropite cu substanta aceea chimica care da aspect de sapun cu siguranta se impregneaza si in interior, atunci mai se numeste BIO???
Comments are closed.