imag011 Am văzut prima dată magazinul în timp ce treceam în mare grabă pe Calea Floreasca,  în căutarea unei shaorme. În fond e greu de spus că am văzut magazinaşul, lat de doar două vitrine, dar cu siguranţa l-am mirosit. Şi nimic nu loveşte mai tare un ardelean căzut – vă amintiţi că îmi era foame – decât izul uşor iute de afumătură al mezelurilor de casă. Atunci mi-am promis să mă întorc la magazinul La Baciu, cel care îmi promitea produse tradiţionale din Bucovina.

Am fost de câteva ori în Bucovina. Suficient însă pentru a-mi forma o idee despre obiceiurile culinare ale acestor locuri, asemănătoare în multe privinţe cu cele ale Maramureşului, cu care împart dragostea pentru lemn, de la cel prelucrat şi până la resturile lui folosite la afumat cărnurile.

Am redescoperit bucuria de a mă afla în faţa pastramelor şi cârnaţilor bucovineni,  în magazinul de care vă spuneam, situat pe Calea Florească la numărul 69.

Industria chimică a dezvoltat mezelurile pentru ochi, le-a dat un plus de roşu, de persistenţă a culorii. Tradiţia le-a păstrat însă, aşa cum erau: pentru miros, gust şi suflet. Totdeauna o şuncă care are 20 de ingredinte pe etichetă va fi mai arătoasă, mai “împlinită”,  şi se va păstra probabil mai mult decât zestrea unei fete bogate, însă carnurile adevărate, afumate cu fum şi nu cu baiţ de carne, sunt cele care îşi vor împlini cu adevărat rostul.

Am găsit în magazinul La Baciu, pe lângă cârnaţii proaspeţi sau cei afumaţi, simpli sau împletiţi,  pastramă de cerb şi mistreţ, muschiuleţul semicrud de vită şi alte cărnării mai multbranzeturi_bucovina sau mai puţin preţioase, un zdravăn cozonac de casă (de minim două kile), gros în miez şi generos în nucă, cum numai femeile astea ştiu a coace şi dospi. Nu se fac în ţara asta cozonaci mai buni decât în Moldova şi Bucovina, unde laptele leagă într-un fel anume făina şi ouăle dau culoare în obraji miezului dulce.

Mai se găseasc aici brânzeturi fermentate, caşuri împletite şi zacuşti bine trase în borcan, gemuri şi mieri, vinuri şi rachiuri.

Nu-i reclamă, nici pomană. Muşchiul de mistreţ e 150 de lei, cozonacul 35 de lei – dar bun, pe gustate. O raritate care merită a fi gustată chiar dacă mai rar, ca tot ce-i bun.

dsc_0251 dsc_0246
dsc_0245 dsc_0236

printează
SHARE
Articole anterioareSos Béarnaise
Următoarele articoleMargarita

Adaugă un comentariu: