Nu există preparat dulce, de la fursecuri de casă la un cocktail de cafea, căruia o picătură  de vanilie să nu-i dea un plus atât de special. Şi ce poate fi mai special decât să foloseşti propriul extract de vanilie obţinut acasă?

Ştim cu toţii deja că zahărul vanilat la care râvneam acum câţiva ani nu conţine vanilie adevărată, pentru că preţul vaniliei la nivel mondial e cel al unei mirodenii greu de obţinut şi extrem de dorite. Originare din Mexic, păstăile de vanilie sunt de fapt rodul unei orhidee,o plantă tropicală pe cât de frumoasă, pe atât de pretenţioasă, iubeste umbra şi umiditatea ridicată în aer. Deşi Mexicul este unul dintre marii exportatori, în ultimii ani vanilia de Madagascar a devenit foarte apreciată, datorită aromei sale speciale (bourbon.) Producţia e însă destul de limitată şi munca manuală pentru culegere şi prelucrarea păstăilor e atât de elaborată încât apoape tot ce se cultivă e cumpărat, în avans, de marile corporaţii producătoare de dulciuri, în special ciocolată.

De aceea, dacă ai posibilitatea, ai primit cadou sau ţi-ai cumpărat păstăi de vanilie (de pe internet sau magazin), îţi recomandăm să te bucuri de experienţa de a produce propriul zahăr vanilat. Reţeta funcţionează pentru toate tipurile de vanilie (tahitiană, mexicană sau de Madagascar) dar ideal e ca păstăile să fie “proaspete”, moi şi relativ elastice. Deşi am fi tentaţi să folosim zahăr brun, pe care îl asociem cu culoarea boabelor de vanilie, recomandabil e zahărul alb, care nu acoperă gustul vaniliei.

Cum să  faci zahăr vanilat

Aşa cum îi spune numele, pentru zahăr vanilat ai nevoie de zahăr şi vanilie. Recomandăm o păstaie de vanilie pentru fiecare ceaşcă de zahăr. Cu ajutorul unui cuţit bine ascuţit secţionaţi păstaia de vanilie (spălată şi ştearsă) în două pe lungime şi mai apoi, cu dosul cuţitului, răzuiţi păstăile pentru a extage seminţele de vanilie. Treceţi cuţitul de două-trei ori pentru a extrage cât mai mult din seminţe. Amestecaţi seminţele cu zahărul într-un mixer pentru a se dispera uniform. Aveţi grijă să nu măcinaţi zahărul, trebuie doar amestecat. Loviţi cu dosul cuţitului păstăile din care aţi extras seminţele (fără să le tăiaţi) şi adăugaţi-le în zahăr. Depozitaţi zahărul într-un borcan închis, într-un loc uscat, răcoros şi întunecos. Zahărul vanilat se poate folosi după minim 10 zile, ideal după 2-4 săptămâni.

Cum să  faci extract de vanilie

O altă metodă de a folosi păstăile de vanilie, în special când aveţi mai multe şi vreţi să le conservaţi pe termen lung, e să faceţi un extract de vanilie, macerat în alcool. Procedeul în sine e mai simplu decât prepararea vişinatei. Pur şi simplu despicaţi păstăile şi extrageţi seminţele cu procedeul folosit mai sus. Mai apoi amestecaţi cu vodcă (sau alcool dublu distilat diluat cu apă, nu mai puţin de 40%) seminţele obţinute. Aşezaţi păstăile într-un borcan cu capac suficient de înalt, şi adăugaţi alcoolul amestecat cu seminţe astfel încât alcoolul să le acopere în totalitate. Ideal e să aveţi o cantitate proporţională de păstăi-alcool (cum ar fi la păstăile de fasole în borcan, de exemplu), iar dacă borcanul e mic, tăiaţi păstăile de vanilie în bucăţi mai mici. Acoperiţi şi depozitaţi într-un loc întunecos. Scuturaţi o dată pe săptămână. Extractul se poate folosi după minim 6 săptămâni, însă se poate depozita luni şi chiar ani (după 12 luni, filtraţi concentratul şi aruncaţi păstăile). Folosiţi cu prudenţă, până descoperiţi cât de concentrat este amestecul dumneavoastră. Însă, cu siguranţă, că le veţi găsi utilizarea potrivită în reţete de cozonac sau alte prăjituri.

 

print

Adaugă un comentariu: