O ciorbă  (supă sau zamă cum i se mai spune regional) de fasole cu afumătură e parte integrată a bucătăriei româneşti. Există diferenţe notabile de la zonă la zonă, mai plină de legume în sud, mai aromată cu mărar prin Moldova sau cu leuştean sau tarhon prin altele, mai îngroşată cu rântaş prin Ardeal sau dreasă cu smântână (sau iaurt) tot pe acolo, mai înăcrită cu o lingură de oţet sau cu borş de putină, dar în esenţă ciorba de fasole rămâne un bun naţional. Cu bune şi cu rele (colesterol bunăoară).

Porţii: 10

Timp de preparare: 2 ore


Ingrediente:

  • 1 ciolan afumat sau coastă de porc afumată (nu spoite cu baiţ de fum)
  • 500 grame fasole uscată, cu bob mărişor
  • 2 cepe
  • 3 morcovi
  • 1/4 ţelină
  • 1 ardei gras
  • 3 foi de dafin
  • 3 linguri de ulei
  • 1 cutie roşii în bulion (400 grame)
  • 2 linguri pastă de tomate
  • 1 lingură de cimbru uscat şi una de mărar sau 3 de leuştean sau 2 de tarhon (după gust)
  • pătrunjel
  • sare
  • piper
  • smântână pentru servire

Preparare:

  1. Puneţi fasolea la înmuiat de cu seară în apă rece.
  2. Alegeţi boabele care se ridică la suprafaţă şi aruncaţi-le.
  3. Puneţi fasolea la fiert în apă rece.
  4. După 10 minute de când dă în clocot aruncaţi apa de pe fasole şi înlocuiţi-o cu altă apă fierbinte. Repetaţi operaţiunea după alte 10 minute.
  5. Adăugaţi ciolanul afumat, foile de dafin şi 1 lingură de sare.
  6. Fierbeţi la foc mic până când fasolea este pătrunsă (o oră și ceva).
  7. Scoateţi ciolanul, lăsaţi-l la răcit şi dezosaţi-l.
  8. Curăţaţi ceapa, morcovii, ţelina şi ardeiul gras.
  9. Tocaţi legumele.
  10. Încingeţi uleiul într-o cratiţă.
  11. Adăugaţi şi sotaţi 1-2 minute zarzavaturile.
  12. Adăugaţi roşiile şi pasta de tomate.
  13. Adăugaţi câteva polonice de supă peste zarzavaturi şi lăsaţi să clocotească 10 minute.
  14. Adăugaţi amestecul de legume peste fasole, împreună cu bucăţile de carne.
  15. Adăugaţi verdeţuri după gust.
  16. Lăsaţi ciorba să mai dea câteva clocote.

Ciorba de fasole se serveşte fierbinte, cu smântână şi ardei iute.

print

Din aceeaşi categorieMai multe de acelaşi autor

7 Comentarii

  2. dar unde gasim ciolan afumat-afumat, si nu stropit cu chimicale afumate?
    sau cum le deosebim pe astea toxice in galantar la carrefour?

    • afumături naturale se găsesc în pieţe, la micii producători, în Metro (la vitrina specială, nu în raft) şi la băcăniile cu produse tradiţionale. În Bucureşti le le poţi găsi pe harta asta: http://www.cevabun.ro/harta-magazinelor-cu-specialitati-din-bucuresti/.
      “afumăturile rapide” sunt de regulă spoite cu un baiţ de culoare roşcat-portocalie (cel mai uşor e de detectat pe pieptul de pui “afumat”, deoarece e alb). afumătura naturală este întunecată la culoare, are un gust puternic şi un iz înţepător. o carne afumată 100% natural ar trebui să lase urme pe mână (culoare şi miros). dacă este un ciolan acoperit în plastic, atunci cu siguranţă nu e unul natural ci unul care are nevoie să îşi păstreze conservanţii (ar trebui să aibă şi pe etichetă menţionaţi). în materie de producători, Angst-ul este unul dintre cei mai cinstiţi când vine vorba de produse naturale (cu patron elveţian, desigur!), dar se mai găsesc şi mici producători locali.

  3. Pai de undeee ciolan nespoit cu bait de fum ??? :((
    Cred ca daca as gasi sau mi-ar oferi cineva asa ceva, l-as inrama ca pe goblen !!Ne-am obisnuit asa de tare cu facaturile astea din comertul bucurestean ca nici nu mai visez sa am vreodata asa bunatati ! Pentru unii dintre noi, “viata este greu”, nici nu mai stiu cum arata un camp primavara sau vara, nu stiu cand incolteste graul si cand s-a facut de coasa! De aceea, “cine are parinti, pe pamant nu in gand” si mai sunt si oameni cumsecade, sa-i aprecieze si sa-i ocroteasca pentru ca e grea viata ca a mea: nu am cum sa ma duc la sat la cineva si-mi petrec zi dupa zi, an dupa an, muncind 10 ore pe zi, pe bani putini,ducandu-ma pe beton la serviciu,stand in picioare pe beton acolo si venind acasa pe acelasi beton tare, murdar si nesemnificativ. Nu o iarba verde, nu o umbra de copac( mai nou,de vreo 10 ani incoace, in toata zona unde stau eu-la curte-,”smecherii au taiat toti teii fenomenali care erau cat era strada de lunga, sa li se vada vilele nesimtite construite subit, in cate o vara!Stiu, ziceti ca sunt frustrata, poate ca sunt, recunosc, dar, sunt asa pentru ca totusi iubesc Bucurestiul asta si nu as pleca de tot din el niciodata! Dar sper in vremuri mai bune ! In vremuri in care, oamenii de la sat se vor cuminti si ei d.p.d.v. al preturilor, adica sa devina macar ei constienti ca nu este nevoie sa dea kg de carnati de casa cu 30 de lei si kg de muschi cu 70 de lei la targurile cu producatori, pentru ca sigur ar vinde continuu daca preturile ar fi oneste. Eu cred ca si-ar face si “abonati”la astfel de produse, naturale. Dar deocamdata, dansii vor ca de pe un porc, sa-si cumpere un Logan! Pacat!

  4. e …nu e chiar asa .Si cei de la tara muncesc foarte mult in comparatie cu unul de la oras,vin seara de la serviciu isi fac baie si stau, sau pleaca la plimbare ,pe cand cei de la tara vin de la serviciu si se apuca de treaba si muncesc nu se joaca .Dar si la tara sunt tute nu toti tarani au de toate ,au numai cei ce muncesc din greu

  5. Cei care ii gasesti in piete…sau “targuri” nu sunt tarani deloc! 90% sunt comercianti cu certificat de producator.Iar cat despre cat de curate sunt produsele pe care le mancam…eu am inredere doar in cele produse de mine, si nici alea nu sunt 100% curate oricat ai vrea sa fie asa! Din pacate un ciolan afumat natural costa mult mai mult decat unul spoit cu chimicale, chiar si pentru taran.
    Pana cand statul nostru nu o sa aiba o politica care sa sustina mici producatori, ciolanul afumat natutal, gasit in pietele noastre la preturi rezonabile, o sa ramana doar imagine de goblen! Solutia…ne intoarcem la perioada Ceausescu, cand toata lumea avea ceva la tara, atunci cand afumaturile rezistau in podul casei pana in iulie, august…eu cel putin asa am facut…de voie de nevoie!

Comments are closed.