Dacă în general “ceea ce nu ne omoară, ne întăreşte”, în cazul alimentaţiei necorespunzătoare, ce nu ne omoară astăzi, o va face în timp. Se discută din ce în ce mai mult despre alimentație sănătoasă – despre regimul vegetarian, despre regimul vegan și raw, despre slow food, despre efectele alimentației asupra stării de sănătate, dar și despre globalizarea excesivă a alimentației și scăderea calității ingredientelor care au dus la apariția alimentației de tip junk food. Ce este junk food și de ce nu ar trebui să consumăm asemenea alimente? Cu ce le putem înlocui? Iată doar câteva întrebări la care materialul de mai jos își propune să răspundă.

Ce este junk food?

Termenul junk food (care se traduce mot-à-mot prin “mâncare de aruncat la gunoi”) este definit ca reprezentând acele mâncăruri cu conținut ridicat de calorii dar cu valori nutriționale reduse, așa numitele “calorii goale”. În esență, se referă la produsele care nu conțin suficienți nutrienți valoroși pentru sănătate – vitamine, minerale, proteine și fibre, dar conțin multe grăsimi, sare și/sau zaharuri.

Originea termenului este atribuită americanului Michael Jacobson, director al organizației non-guvernamentale CPSI (Center for Science in the Public Interest), organizație ce are ca obiectiv informarea marelui public despre nutriție și alimentație.

Care sunt tipurile de mâncare ce intră în categoria junk food?

Alimentele cel mai des asociate cu categoria junk food sunt sucurile carbogazoase, deserturile industriale, gustările sărate ambalate, prăjelile de la restaurantele de tip fast food.

Este important de subliniat că nu toate meniurile restaurantelor fast food intră în categoria junk food, dar şi că multe din alimentele comercializate în supermarketuri sunt încadrate ca fiind junk food.

Criteriile prin care stabilim că un aliment aparține categoriei junk food sunt:

  • conținutul de sare și de monoglutamat de sodiu
  • conținutul de grăsimi saturate
  • conținutul de zaharuri (sirop de glucoză, dextroză, maltroză etc)
  • numărul de calorii

Pe lângă citirea cu atenție a etichetelor în magazin și verificarea celor de mai sus în raport cu Doza Zilnică Recomandată, trebuie avută în vedere alegerea cu atenție a restaurantelor și a felurilor de mâncare ce se consumă.

De exemplu, într-un restaurant de tip fast food se pot alege preparate la grătar, salată fără sos (sosurile industriale conțin de obicei multă sare, grăsimi și zaharuri), pâine integrală și fructe la desert în locul înghețatei sau a prăjiturilor.

Există și dezbateri pe tema încadrării anumitor alimente în această categorie unde specialiștii din domeniul nutriției și sănătății nu se pun întotdeauna de acord. Aceste divergențe apar mai ales atunci când se discută măsuri anti junk food și unde apar și presiunile exercitate de producătorii și comercianții de astfel de produse.

Efectele consumului de junk food

Efectele nocive ale consumului exagerat de junk food, pe lângă obezitate cu toate co-morbiditățile ce derivă din ea, au fost demostrate de studii ca cel din 2008 efectuat de The Scripps Research Institute (TSRI). Conform acestui studiu, consumul zilnic de junk food crează dependență și afectează activitatea cerebrală în același fel ca în cazul consumului de droguri (cocaină sau heroină). O altă concluzie a studiului arată că bebelușii sunt afectați în timpul sarcinii dacă mama consumă cu precădere junk food – aceștia moștenesc practic obiceiul alimentației nesănătoase și vor prefera alimente de tip junk food.

Dacă în țările ce aparțin OECD (Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) s-a observat o stagnare a ratei obezității, nu același lucru este valabil pentru restul țărilor dezvoltate și în curs de dezvoltare, unde rata obezității, în special în rândul copiilor, crește an de an. Un studiu al Asociației de Petriatrie din S.U.A. a arătat că există și o legătură între timpul petrecut în fața televizorului și expunerea la reclamele la alimente de tip junk food și obezitatea în rândul copiilor și adolescenților.

Măsuri anti junk-food

În 2003, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat introducerea unei taxe pe junk food pentru a determina consumatorii să facă alegeri mai sănătoase și, implicit, să ducă la reducerea ratei obezității. Unele state au implementat deja un asemenea tip de taxă fie în funcție de cantitatea de grăsimi conținută per porție, fie în funcție de tipul restaurantului.

Alte măsuri implementate deja în unele țări sau doar în faza de propunere:

  • campanii de informare și alertare a marelui public cu privire la pericolele asociate cu consumul mare de junk food; există voci care susțin o abordare similară celei din campaniile anti-tutun și anti-alcool care au dat rezultate în timp
  • introducerea avertismentelor pe ambalaje (asemănătoare cu cele de pe pachetele de țigarete)
  • reducerea sau eliminarea reclamelor la junk food în timpul emisiunilor dedicate copiilor

Alternative la junk food

Principala alternativă a alimentației de tip junk food este cea susținută de mișcarea slow food. Pe lângă încurajarea păstrării tradițiilor culinare locale și a cultivării de ingrediente de calitate, nemodificate genetic, ca efecte ale acestei mișcări au apărut multe restaurante ce servesc mâncare gătită cu ingrediente de calitate sau târguri de desfacere a produselor tradiționale, deși uneori prețurile pot fi prohibitive.

Mâncarea gătită în casă cu ingrediente proaspete și de bună calitate este, evident, una din variantele cele mai recomandate cu toate că presupune  timp și resurse financiare. Obiectivul realist este reducerea pe cât posibil a ingredientelor cu un conținut prea mare de sare, monoglutamat de sodiu, zaharuri și grăsimi și înlocuirea lor cu alternative mai sănătoase; este important să obținem și gust când gătim pentru a ne fi mai ușor să ne menținem un regim de viață sănătos. i

Iată câteva recomandări pentru evitarea alimentelor de tip junk food:

  • preparați dulciurile în casă; în acest fel puteți controla cantitatea de zahăr și grăsimi, veți avea dulciuri proaspete și puteți porționa și mai atent caloriile. De asemenea, în anumite rețete, puteți înlocui zahărul cu mierea sau cu alte produse dulci dar cu indice glicemic mai mic (sirop de agave, de exemplu).
  • alegeți carne mai slabă și tocați-o în casă pentru a controla cantitatea de grăsime din preparatele cu carne tocată
  • preparați sosurile în casă (ketchup, dressing-uri pentru salate, marinate pentru fripturi, etc); în cazul în care le cumpărați din comerț, verificați cu atenție eticheta și evitați sosurile cu conținut caloric mare (grăsimi, zaharuri, sare)
  • reduceți cantitatea de grăsimi la gătit – alegeți varianta la cuptor ori de câte ori este posibil și nu adăugați multe grăsimi (ex. chifteluțe la cuptor pe hârtie de pergament, în loc de chifteluțe prăjite în baie de ulei)
  • alegeți mezelurile cu grijă pentru că unele conțin multă sare, monoglutamat de sodiu, maltroză și dextroză;
  • înlocuiți pâinea și chiflele cu pâine integrală sau produse cu un conținut mai mare de fibre
Un hamburger preparat în casă poate fi o masă delicioasă și plină de nutrienți – carne slabă de vită la grătar cu o chiflă din făină integrală și servit cu salată proaspătă și un ketchup preparat în casă. La fel poate fi înghețata, pizza sau prăjiturile, toate preparate acasă din ingrediente proaspete. Poate nu vor avea același gust ca cele din comerț, dar cu siguranță vor fi mai sănătoase. Iar gusturile se educă, nu-i așa?
printează
Loading...

5 Comentarii

  1. Intamplator (?) este al doilea articol pe tema asta pe care-l citesc in ultimele doua zile.
    Linia dintre junk-food si fast-food incepe sa fie din ce in ce mai neclara (poate si pentru ca exista interesul sa fie neclara). Am vazut de foarte multe ori semnul “egal” intre nesanatos si junkfood. Spre exemplu mie nu mi se pare ca niste chiftelute prajite in ulei sunt junk-food comparativ cu unele coapte in cuptor. Sunt “nesanatoase”? Da, probabil. Sunt junkfood? Nu, evident – este carne cumparata, tocata, asezonata de mine, de ce-ar fi? Ciulamaua de pui de tara este nesanatoasa? Binenteles, e doar faina prajita. Este junkfood? Nu, de ce ar fi? Are pui din curte, legume tot de acolo. Saorma este junkfood?! (asta este o discutie mai lunga decat o zi de post).

    Pentru mine junkfood inseamna mancarea la punga – chipsuri, saratele, covrigei etc. Daca ar fi sa judecam drept si covrigul intra la junkfood, pentru ca este de fapt paine (dar o paine atat de buna).

    Oh, si inca ceva despre “puiul la gratar de la fastfood”. Am vazut personal cum se face: se incinge bine plita (foarte putine restaurante au grill, majoritatea au plita de fonta), se stropeste bine cu ulei si se aseaza pieptul de pui pe ea. In cazul asta prefer un snitel, macar nu pretind ca mananc sanatos.

    • Discuțiile despre ce intră exact în categoria junk food sunt multe și de foarte multe ori nu toți se pun de acord. În ceea ce privește mâncarea la pungă, există și variante care nu intră în categoria junk food – covrigei din făină integrală și fără aditivi etc. 🙂

      Intenția articolului este de a trasa o linie prin care să se reducă semnificativ consumul de junk food (calorii goale – adică multe calorii fără vitamine, minerale, fibre) – evident că o porție de chifteluțe prăjite, făcute acasă nu intră în această categorie dacă se consumă ocazional și nu în fiecare zi :D.

      Și, ca să nu lăsăm shaorma liniștită, ne spunem și noi punctul de vedere. Shaorma nu intră în categoria junk food dacă:
      – se folosește carne cu un conținut de grăsime acceptabil (că uneori pare mai multă grăsime decât carne în țepusă)
      – nu are sosuri din borcan simple sau combinate între ele (vezi amestecuri de sos de usturoi cu maioneză de la bidon de 5 kg etc)
      – nu are cartofi prăjiți (știu, asta e cel mai dureros)
      – are legume proaspete sau murate (fără zahăr) în cantități suficiente și nu doar de decor pentru carne
      – are lipie proaspătă, subțire

      😀

  2. Atentie la asa zisele produse traditionale deoarece si la aceasta categorie de produse au aparut sarlatani care speculeaza lipsa d-voastra de pricepere in a deosebi un produs real traditional cu unul contrafacut, cu atat mai mult cu cat aceste produse nu contin etichete in care as se specifice,detaliat,continutul,modul de preparare,provenienta,etc.

  3. Nu cred ca e vorba de bani cand vine vorba de mancat sanatos. Legumele si fructele sunt inca accesibile si tot ce lipseste intr-adevar este timpul,insa prefer sa stau in bucatarie pana la 19.30 – 20.30 decat sa mananc junk .. Trebuie sa ne facem un pic de timp,dar mai ales sa constientizam ca o masa gatita acasa nu se compara cu orice altceva cumparat din oras . Bineinteles ca mai e nevoie si de un pic de pasiune cand vine vorba de gatit, insa cred ca si acest lucru se rezolva cu timpul . Multumesc echipei cevabun pt ca de atatia ani incearca sa ne dezvolte aceasta pasiune despre care vorbeam mai sus!

Adaugă un comentariu:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.