Arhiva pentru ‘Românească’

  • Borş de curcan
    Ca mai toate păsările mari şi tari,  curcanul – mai exact carnea sa – îşi găseşte cu adevărat sensul  în ciorbe/borşuri şi piftii. Din acest motiv, oricât de reuşită ar fi o ciorbă de curcan, nu se poate spune despre ea că e o surpriză. Cea mai potrivită parte pentru acest tip de compoziţie constă în aripi şi partea inferioară a pulpelor,...
  • Mézes krémes – prăjitură cu foi de miere
    Sub aparenţa banală a acestei prăjituri se întrepătrund gusturi minunate  şi poveşti uitate. Prezenţă nelipsită de pe platourile festive ale gospodăriilor din Ardeal şi Banat, fie că e vorba de o nuntă, de Paşte sau Crăciun,  mézes krémes este, aşa după cum o trădează numele, o prăjitură de origine ungurească. Rădăcinile ei, mult mai vechi,...
  • Carne de porc înăbuşită cu dafin şi usturoi
    Ca mai toate mâncărurile provenind din interiorul arcului carpatic, nici cu această carne de porc înăbuşită cu dafin şi usturoi nu te poţi lăuda la nutriţionist sau spovedi la popă (nici măcar în afara postului!). Însă, cu siguranţă, îţi vei aduce mult timp aminte de acest fel frust, ardelenesc, de iarnă, a cărui amintire provoacă acţiuni necontrolate...
  • Clătite cu brânză de vaci şi stafide
    Un desert la îndemână, fără să-şi piardă din eleganţă, clătitele cu brânză de vaci şi stafide aromate cu rom sunt o expresie a culturii culinare boiereşti din Ţările Româneşti. Mai elaborate decât clătitele umplute cu gem, umplutura fină din cremă de brânză le fac să-și depăşescă condiţia modestă de clătită. Încercaţi-le şi nu veţi...
  • Ciorbă de pui rădăuţeană
    Una dintre cele mai îndestulate ciorbe româneşti, dreasă cu smântână şi acrită cu o lingură de oţet, ciorba de pui ca la Rădăuţi, rădăuţeană, face parte din categoria  supelor săţioase cât o masă. Deşi în jurul ei gravitează controversa cu sau fără usturoi, cele două tabere sunt unanim de acord în privinţa calităţilor ei. Născută în...
  • Tuslama
    Tuslamaua – alături de ciulama – face parte din moştenirea culinară turcă a ţinuturilor Dobrogei. Mâncare arhaică, întâlnită cu precădere în estul Munteniei, tuslamaua – tuzlama în turcă – este o mâncare din burtă şi picioare de vacă. Asemănătoare până la nivel de ingrediente cu ciorba de burtă, tuslamaua nu poate fi confundată...
  • Ciorbă de cartofi cu afumătură
    cartofii sunt doar un pretext în această compoziţie de toamnă-iarnă din care răzbat aromele profunde de afumătură copleşite de smântână. O ciorbă ardelenească aşadar, prin compoziţie şi caracter, născută în locurile în care kilul de smântână e mai ieftin decât cel de pastă de tomate, de unde şi convingerea că termenul colesterol e o invenţie...
  • Chiftele din carne
    În lumea culinară există cel puţin două certitudini: că fiecare cultură culinară naţională are propria sa pâine şi reţetă de chiftele din carne. Pentru că tocătura de carne oferă o mare libertate de exprimare, în funcţie de ingredientele şi imaginaţia fiecăruia. Gustoase şi economice, iubitoare de variate sosuri şi garnituri, chiftelele sunt binevenite...
  • Salată de boeuf
    Salata de boeuf este cu siguranţă cea mai apreciată gustare rece românească, omniprezentă pe mesele festive şi în special în zilele de sărbătoare. În ciuda numelui său cu rezonanţe francofone, salata de boeuf (vită, în franceză) nu este o reţetă franţuzească. Salata de boeuf a apărut la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX, ca o  adaptare...
  • Piftie de pasăre
    Dacă piftia de porc este gustarea hard a sărbătorilor de iarnă, cea de pasăre trebuie să fie cea soft. Preparată din păsări grele, bogate în gelatină, cum ar fi găina sau cocoşul, gâsca sau curcanul, piftia (aspicul), cunoscută regional şi ca răcitură sau aitură (aluzie directă la usturoi), piftia de pasăre se umflă în pene pe masa de Crăciun. Pentru...
  • Piure de cartofi ţărănesc
    O mâncare atât de simplă, ieftină şi gustoasă încât e aproape improbabil să existe. Şi totuşi este. Am cunoscut-o sub numele de “cartofi răntăliţi” (nici acum nu sunt sigur ce înseamnă) dar îmi amintesc perfect cum se insinuează gustul dulceag al cepei în acest piure cvasi-prăjit pe care îl aşteptam cu bucurie.  Martore sunt zilele în...
  • Tocăniţă de ciuperci cu mămăligă
    Mâncare boierească, de mănăstire dar şi de orişice bordei, tocăniţa de ciuperci face parte din tradiţia culinară a posturilor. Alături de o mămăligă aburindă, această creaţie a simplităţii naturale îşi etalează toată dulceaţa cepei şi a ciupercilor. Porţii: 4 Timp de preparare: Ingrediente: 1 kilogram de ciuperci 1 ceapă mare 2 linguri de ulei 3...
  • Prăjitură de post cu gem şi nuci
    Iată o prăjitură de poveste. Unu, pentru că cei care ţin post cred cu greu că o prăjitură atât de gustoasă nu are nimic animal în ea. Doi, pentru că, asemeni folclorului a circulat pe cale orală până la noi.  Ştiţi cum e genul  acela de prăjtură, cu reţeta scrisă pe o foaie de hârtie unsuroasă de o prietenă, prietenă care o ştie de la o mătuşă,...
  • Prăjitură cu mere
    Prăjitura sau tortul cu mere aminteşte de răsfăţurile simple,  dar din suflet, ale bunicilor. Şi, în esenţă, chiar asta e. Un chec umplut cu merele călite în unt şi însiropat cu zeama lor parfumată. O bucată de amintire din copilărie, înconjurată de amintirea mobilelelor vechi, a mirosurilor de nuc şi a aromelor de vanilie. Frişca sau, în cazul de...
  • Scrumbie la grătar
    Sub aparenţa nevinovată a unei scrumbii de Dunăre se ascunde o carne densă, grasă, cu un gust şi pregnanţă aparte care, nu de puţine ori, pun în încurcătură gătitorul . Cum se găteşte cel mai bine scrumbia e o întrebare ale cărei răspunsuri se lasă, inevitabil, cu lungi polemici. Ba că la folie de pergament (tradiţional), ba că la folie de aluminiu...
Get Adobe Flash playerPlugin by wpburn.com wordpress themes