Sucul de roşii şi forma sa concentrată, bulionul (sau pasta de tomate, în funcţie de concentraţie), sunt unele dintre cele mai folosite ingrediente pentru prepararea mâncărurilor dar şi a băuturilor (ex. Bloody Mary) . Preparat vara din roşii proaspete ca formulă de conservare pentru iarnă, sucul de roşii se poate consuma şi ca atare fiind consistent, răcoritor şi bogat în vitamine şi antioxidanţi.

Diferenţa dintre sucul de roşii şi bulion constă în conţinutul de apă şi concentraţia produsului final, în urma unui proces de preparare diferit în forma sa finală.

Timp de preparare: 3-4 ore

Ingrediente:

  • roşii
  • sare (opţional)
  • zahăr (opțional)
  • alte ierburi aromate (opțional)

Preparare (pt. suc de roşii şi bulion):

  1. Spălaţi bine roşiile
  2. Tăiaţi şi îndepărtaţi partea albă a roşiilor.
  3. Tăiaţi, în funcţie de dimensiunile lor, roşiile în sferturi sau în felii groase.
  4. Treceţi roşiile prin maşina specială de tocat sau prin maşina de tocat carnea cu dispozitivul de separare al cojilor şi seminţelor ataşat.
    [note]Pentru o eficienţă maximă, treceţi de câteva ori cojile prin maşina de tocat, până când ies aproape uscate.[/note]
  5. Sterilizaţi sticlele şi borcanele.

pentru suc de roşii:

  1. Puneţi sucul obţinut la fiert.
  2. Fierbeţi sucul la foc mic.
  3. Fierbeţi pânâ când spuma de la suprafaţă dispare (aproximativ 1 oră).
  4. Opţional, puteţi adăuga sare după gust.
  5. Turnaţi sucul de roşii fierbinte, în sticlele fierbinţi, ținând sticlele cu un prosop pentru a nu vă arde.
  6. Astupaţi cu dopuri potrivite.
  7. Acoperiţi cu pături şi lăsaţi să se răcească până a doua zi.
  8. Depozitaţi la rece, în spaţii uscate şi întunecoase.

Sucul de roşii este reuşit dacă, a doua zi, apa prinde a se ridica la suprafaţă.

pentru bulion:

  1. Lăsaţi zeama de roşii obţinută prin tocarea lor deoparte, într-un loc răcoros, timp de aproximativ 1 oră până când partea groasă se decantează şi apa se ridică la suprafaţă.
  2. Îndepărtaţi cu o lingură apa ridicată la suprafaţă.
  3. Puneţi la fiert zeama rămasă.
  4. Fierbeţi la foc mic, amestecând din când în când, timp de 2-3 ore (în funcţie de concentraţia dorită), până când bulionul bolboroseşte la suprafaţă asemeni unei mămăliguţe pripite.
  5. Opțional, puteți pune zahăr (max 1 lingură la 5 litri de bulion) și/sau sare după gust.
  6. Turnaţi bulionul fierbinte, în sticle sau borcane fierbinţi, sterilizate.
  7. Astupaţi sticlele sau borcanele cu dopuri sau capace potrivite.
  8. Înveliţi cu pături până a doua zi.
  9. Depozitaţi la rece, în spaţii uscate şi întunecate.

Sucul de roşii şi bulionul se păstrează în acest fel pentur mai multe luni. După ce desfaceţi sticlele sau borcanele, puteţi păstra restul, acoperit, în frigider, pentru câteva zile.

[warning]Atenţie să nu vă ardeţi când turnaţi sucul de roşii sau bulionul în sticlele fierbinţi. Aşezaţi sticlele sau borcanele într-un vas atunci când turnaţi lichidul fierbinte pentru a preveni accidentele cauzate de eventualele fisurări ale recipientelor.[/warning]

[tip]Dacă sucul de roşii / bulionul s-a răcit, îl puteţi turna în sticle sau borcane reci şi, ulterior, să-l introduceţi la timp de 1 oră la cuptor, la foc mic spre mediu, într-o cratiţă cu apă. [/tip]

[tip]Opţional, puteţi conserva în sucul de roşii ierburi aromate (pătrunjel, ţelină, mărar, leuştean, tarhon etc) ale căror frunze, spălate şi tocate, le adăugaţi în partea finală a preparării.[/tip]

[note]Dacă nu aveţi maşină de separat cojile şi seminţele, fierbeţi roşiile cu tot cu sâmburi şi seminţe şi câteva căni de apă. După ce sucul de roşii a fiert, treceţi-l printr-o sită deasă.[/note]

[important]Cea mai concentrată  formă a bulionului, pasta de tomate (24%), se fierbe îndelung şi, opţional, poate conţine amidon, care va folosi ca agent de îngroşare a sosurilor şi mâncărurilor în care e folosită.[/important]

print

3 Comentarii

  1. dulceata de caise mi se pare tare interesanta,de ce se pune si miezul de la samburii de caise nu-mi inchipui ce rol au ??????

  2. @mateas, cate bordeie atatea “obiceie”. Exista mai multe retete pentru dulceata/gem de caise. Multe foarteeeeeee lungi (se fierb in etape mai multe zile), altele care contin si miezul samburilor. Adaugarea lor e optionala, dar gustul fin, de migdala, poate fi o supriza placuta intr-o lingura de gem. Exista chiar gemuri in care se adauga, pe acelasi tipar, miez de nuca.

Comments are closed.