Iată o întrebare destul de frecventă, mai ales pentru împătimiții consumului de bere. Despre compoziția berii, valorile sale nutritive și legătura ei cu eventualul surplus de kilograme vom discuta în cele ce urmează. O introspecție într-un pahar de bere, realizată de Dr. Alin Popescu.

Compoziția berii

Berea conține 90 % apă, malț, hamei, zahăr și drojdie. Să le luăm pe rând.

  • Apa: Mai mult de 90% din bere este apă. De aceea nu este de mirare că fabricile producătoare de bere pun pe locul întâi în cerințe ca apa utilizată în procesul de fabricare să fie de înaltă calitate. Apa este importantă deoarece conține diverse săruri și minerale, iar cantitatea și calitatea lor afectează gustul final al berii.
  • Malţ: Malţul este obținut prin fermentarea cerealelor folosite la prepararea berii. În general, cel mai utilizat este orzul, uneori se folosește ovăzul și ocazional grâu sau alac. Materiile prime inferioare ca și calitate din care se obține de asemenea malț sunt porumbul și orezul. Spre exemplu, sake-ul japonez este clasificat ca bere, pentru ca se obține prin fermentarea orezului. Malțificarea se realizează prin punerea în apă a grânelor, apoi sunt lăsate să germineze, sunt uscate și astfel se obține zahărul fermentabil. Cel mai important, după cum spuneam, este malțul obținut din orz, cel din grâu poate fi și el utilizat având o înaltă calitate. Grâul poate fi utilizat la producerea de bere și nemalțificat; se obțin berile din grâu, așa numitele beri albe.
  • Zahăr: Zahărul se adaugă alături de apă și malț de cereale pentru a ajuta la fermentare.
  • Hamei: Hameiul este un conservant natural care dă berii aromă. Florile de hamei conțin lupulină, o substanță rășinoasă care dă această aromă tipică berii – amară. Hameiul mai conține și substanțe care fac ca berea să aibă perioada de conservare mai mare. Cu cât hameiul folosit este mai tânăr, cu atât berea este mai amară. Berea albă face excepție pentru că este suficient de amară ca să mai necesite adăugarea de hamei. Hameiul conține și fitoestrogeni, cu rol important în valorile nutritive ale berii.
  • Drojdia: Drojdia este necesară în procesul de conversie a zaharurilor fermentabile în alcool şi dioxid de carbon. Înainte de proces, apa şi malţul sunt fierte împreună, iar după răcire se adaugă drojdia. Cele mai multe fabrici de bere au propriile lor culturi de drojdie. Există două tipuri de drojdie folosite în funcție de comportamentul lor în procesul de fermentație și anume: drojdia de bază și drojdia de vârf. Drojdia de vârf fermentează între 10 și 20 grade și stă la suprafața mixturii de bere și fermenți, în timp ce drojdia de bază fermentează la 5 -10 grade și se lasă la fundul berii.

Valorile nutriționale ale berii

  • Apa : după cum am mai precizat, mai mult de 90% din bere este reprezentată de apă. Astfel, berea poate avea o contribuție importantă la cantitatea zilnică de lichide ingerată, care trebuie să fie de cel puțin 1,5-2 litri pe zi. Pe de altă parte însă, consumul de alcool are un efect de deshidratare celulară.
  • Conținut în grăsime, zaharuri și proteine. Berea nu conține grăsimi, foarte puține proteine ( mai puțin de 0,5%) și o cantitate mică de zahăr (în jur de 3 %). Cantitatea de proteine din bere nu are valoare nutrițională. Pe de altă parte, zaharurile provenite din orz de obicei au o anumita valoare nutrițională și sunt reprezentate în general de maltoză și glucoză, iar cantitatea lor variază între 35 și 40 g pe litru de bere. Unele beri conțin o cantitate destul mare de zaharuri fermentate.
  • Vitamine. Vitaminele din bere provin din drojdia de bere adăugată în timpul procesului de preparare și sunt reprezentate de vitamine din grupul B. Însă, cu cât berea este mai filtrată se pierd mai multe vitamine. Un pahar (250 ml) de bere conţine 0.07 mg de vitamina B2, 0.01 mg vitamina B1, și 0,12 mg vitamina B6 . Ca o comparaţie, o felie de pâine neagră conţine 0.02 mg de vitamina B2, 0.06 mg vitamina B1 si 0,05 mg vitamina B6. Cu un consum moderat, berea poate aduce necesarul zilnic de vitamine din grupul B. Pe de altă parte, un consum excesiv nu duce la crearea unor depozite de vitamine, ci dimpotrivă va creea o carență (în special de vitamina B1).
  • Minerale: Berea conţine o serie de oligoelemente şi minerale. Cantităţile depind de originea materiei prime, metoda de preparare, precum şi de procesul de producţie. Cele mai importante și benefice minerale sunt fierul, cromul, cuprul și potasiul. Conținutul în sare al berii este aproape absent, ceea ce este un lucru pozitiv mai ales dacă avem de urmat o dietă fără sare. Prezenţa unor anumite minerale, cum ar fi fier, crom, cupru, siliciu și potasiu poate fi cu siguranţă clasificată ca fiind pozitivă. Mai puţin de dorit sunt urmele de elemente, cum ar fi cobalt şi plumb, dar acestea sunt practic inexistente.
  • Conținutul de sodiu (sare) este aproape absent, lucru cu siguranţă pozitiv.

Ca să sintetizăm, berea conține în medie (BN- bere neagră, BD bere blondă):

  • energie: 450 kcal/l (BN); 379 kcal/l (BD);
  • alcool: 42 g/l (BN); 35,3 g/l (BD);
  • zaharuri: 35 g/l (BN); 30 g/l (BD);
  • potasiu: 570 mg/l (BN); 310 mg/l (BD);
  • magneziu: 90 mg/l (BN); 70 mg/l (BD);
  • calciu: 60 mg/l (BN); 60 mg/l (BD);
  • fier: 0,3 mg/l (BN); 0,5 mg/l (BD);
  • vit. B1: 0 (BN); 1 mg/l (BD);
  • vit. B2: 0,3 mg/l (BN); 1 mg/l (BD);
  • vit. B3: 0,3 mg/l (BN); 1 mg/l (BD
  • vit. B5: 1 mg/l (BN); 1 mgl (BD);
  • vit. B6: 0,03 mg/l (BN); mg/l (BD);
  • vit. B9: 100 mg/l (BN); 100 mg/l (BD).

Berea și surplusul de kilograme

Pentru o mare parte a oamenilor, berea este o componentă foarte importantă în alimentație. Alcoolul din bere furnizează organismului calorii. Valoarea energetică a alcoolului din bere este de 7 kilocalorii pe suta de grame de alcool. Astfel, la 250 ml de bere (aproximativ 40 grame alcool) se vor furniza organismului 280 calorii, la fel de mult ca 70 de grame de zahăr. 4 pahare de băutură răcoritoare dulce, Coca-Cola de exemplu, conțin la fel de multe calorii ca și 132 grame de zahăr, deci este dublu față de aceeași cantitate de bere.

S-a făcut un studiu prin care s-a demonstrat că, dacă adăugam la rația zilnică normală de 2200 Kcalorii, încă 2000 Kcalorii obținute prin consumul de bere, persoana respectivă nu se va îngrășa așa de repede ca în cazul adăugării a 2000 kcal provenite din consumul de ciocolată. Acest fapt a fost demonstrat exprimental, dar nu există nicio explicație. Prin urmare, cei care sunt consumatori de bere nu trebuie să se îngrijoreze că vor lua foarte repede în greutate.

Vinul și alte băuturi alcoolizate conțin mai multe calorii decat berea. Consumul moderat de bere nu înseamnă neapărat că vom lua în greutate, fapt confirmat de un studiu recent care a analizat legătura dintre consumul de bere și obezitate. Într-un grup de oameni care au băut bere pe parcursul unui an au fost mai puțini oameni obezi (cu indice de masă corporală peste 30 kg/m2) decât în grupul celor care nu au băut nicio bere. După corecția tuturor cofactorilor (cum ar fi fumatul, vârsta, sexul etc), s-a constatat că aportul de bere nu duce la obezitate. Ideea că berea duce la obezitate provine probabil din faptul că acest consum de bere duce la un stil de viață și o alimentație nesănătoase. De asemenea, berea crește apetitul alimentar mai ales înspre alimentele bogate în calorii cu conținut în grăsimi și carbohidrați (snacks-uri, chips-uri, cârnăciori, alune, sărățele, covrigei).

Cercetările au mai arătat și că organismul persoanelor care consuma bere regulat arde mai încet grăsimile (pentru că alcoolul duce la depozitarea mai rapidă a acizilor grași liberi în celulele adipoase și pentru că organismul va arde mai întâi alcoolul consumat). Astfel, excesul de grăsime se depozitează sub musculatura abdominală și efectul este renumit ca” burta de la bere” . Însă, aceasta nu este un efect direct al consumul de bere, ci al alimentației și stilului de viață nesănătoase asociate cu consumul de bere, în combinație cu reducerea arderii grăsimilor în organism. De aceea, este mai bine ca berea să facă parte din alimentația zilnică, însă separată de mese (berea are deja aceasta imagine de alcool aliment).

Unii cercetatori susțin însă că berea duce la creșterea depozitelor de grăsime de pe abdomen din cauza conținutului bogat în fitoestrogeni din hamei , care favorizeaza depunerea de grăsimi, în special pe abdomen.

Sursa: http://dralinpopescu.ro/

print

3 Comentarii

  1. In 2002, am slabit 14 kg in 14 zile, consumand doar bere (cam multa, nu spun cate sticle/zi), iar la pranz mancam o bucatica de branza cu o mica salata de rosie cu ulei de masline!
    Erau niste calduri insuportabile, nu puteai sa mananci nimic gatit (cald/fierbinte), iar berea scoasa din frigider (congelator) era singurul mijloc de a ma racorii!
    🙂

Adaugă un comentariu: